Drumul spre performanta al creativitatii stiintifico-tehnice romanesti
Data: 16 - 30 noiembrie 2015
De la Uzina „G“ la ICSI Ramnicu Valcea - 45 de ani
Recent, sediul central al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR) a fost gazda dezbaterii „Trecut, Prezent, Viitor“ prilejuita de implinirea a 45 de ani de la infiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI Ramnicu Valcea. Evenimentul a incununat o serie de manifestari consacrate acestei aniversari. Dezbaterea a fost deschisa si moderata de Mihai Mihaita, presedintele AGIR si al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.
Repere ale unei deveniri stiintifice
ICSI Ramnicu Valcea reprezinta un centru de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica devenit un veritabil simbol al capacitatii creatoare a poporului nostru. Avem in vedere atat capacitatea de aliniere la cele mai avansate tendinte ale stiintei si tehnicii universale, cat si resursele de originalitate menite sa aduca o contributie romaneasca tot mai mare la tezaurul cunoasterii umane. Este, de asemenea, semnificativ ca acest Institut national se afla in coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice, ceea ce este relevant - macar la modul intentie - pentru politicile publice autohtone.
Evocarea drumului parcurs de Institut permite identificarea unor repere care - dincolo de vitregia vremurilor - pune in valoare permanentele, perenitatea unor demersuri stiintifice si tehnice definitorii pentru comunitatea inginereasca, pentru societatea romaneasca, in ansamblul ei. Reamintim ca ICSI Ramnicu Valcea a fost fondat in anul 1970, sub denumirea de Uzina „G“ Ramnicu Valcea, ca o instalatie-pilot industrial-experimentala. Recursul la o denumire criptica se explica, in mare parte, prin necesitatea pastrarii secretului de stat care reprezinta un deziderat indiferent de sistemul social politic. Nu este vorba aici despre un „mister“, ci despre o cerinta elementara de protejare a rezultatelor cercetarii stiintifice intr-un domeniu extrem de sensibil. Cercetarile s-au finalizat prin brevetarea tehnologiei de producere a apei grele si valorificarea ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din Drobeta Turnu Severin. Pe baza experientei acumulate, atat sub aspect stiintific, cat si organizatoric, in noile conditii ale perioadei postdecembriste, in anul 1991, Uzina „G“ a fost reorganizata ca Institut de Criogenie si Separari Izotopice. Peste o jumatate de deceniu, Institutul a fost acreditat ca unitate componenta a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.
In ultimul timp, ICSI Ramnicu Valcea a dezvoltat un amplu program intern de promovare a inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste valorificarea in productie a rezultatelor prin transfer tehnologic, potrivit orientarii fundamentale a activitatilor specifice in consonanta cu cerintele societatii.
Prin apartenenta Romaniei la UE si in contextul eforturilor de integrare in Spatiul European de Cercetare, ICSI Ramnicu Valcea are ca obiectiv prioritar cresterea participarii comunitatii stiintifice nationale la Programele de Cercetare si Dezvoltare ale Comunitatii Europene. In acest mod, este consacrata o activitate care poarta amprenta personalitatii celor care au condus si conduc Institutul, intr-o admirabila continuitate, pe coordonatele unei autentice creativitati stiintifico-tehnice: acad. Marius Peculea, in perioada 1970 - 1994, si prof. univ. dr. Ioan Stefanescu, din 1994 pana in prezent.
In cursul manifestarii de la AGIR, despre trecutul, prezentul si viitorul Institutului au vorbit acad. Marius Peculea, prof. univ. dr. Ioan Stefanescu, dr. chim. Vasile Stanciu, director stiintific, si dr. fiz. Mihai Varlaam.
Sub semnul inovarii
Prima prezentare din cadrul dezbaterii a apartinut acad. Marius Peculea, care a precizat ca „1 martie 1970 este data la care Programul Nuclear National (PNN) a fost consfintit prin HCM 159/17.02.1970 ca atributiune a Comitetului de Stat pentru Energie Nucleara (CSEN) si este si momentul infiintarii Uzinei «G»“. De fapt - a spus vorbitorul - „inca la finele anului 1968, la Institutul de Fizica Atomica (IFA) din Cluj erau in functiune trei instalatii-pilot pentru fabricarea deuteriului sau, intr-un inteles mai larg, pentru separarea apei grele; doua din instalatii aveau la baza schimb izotopic apa-hidrogen, a treia era o instalatie de distilare izotopica sub vid a apei. Instalatia-pilot de schimb izotopic apa-hidrogen operata la doua temperaturi (biterm) si doua presiuni (bibar) reprezenta ansamblul cunostintelor tehnologice acumulate in ani de activitate a personalului institutului din Cluj, cunostinte confirmate de rezultate experimentale de exceptie, unicate la acea vreme, pe plan mondial“.
Ulterior, Institutul de Proiectari pentru Industria Petrolului (IPIP) din Ploiesti a intocmit proiectul unei instalatii de separare si producere a apei grele cu o capacitate de o tona pe an, completat cu studiul tehnico-economic respectiv. Pe aceasta baza s-a trecut la elaborarea PNN avand la baza trei criterii: independenta producerii de energie nucleara - termica si electrica, participarea maxima a industriei romanesti la program si dezvoltarea cercetarii tehnologice autohtone.
In esenta, a mai spus vorbitorul, PNN poate fi asemuit cu o piramida a carei baza se sprijina pe rezervele de minereu de uraniu, care se exploateaza - rafinarea minereului se face la Feldioara, este transformat apoi in combustibil nuclear la Pitesti, ca in paralel sa se produca apa grea la Drobeta Turnu Severin, astfel ca acest ansamblu de unitati sustin in varful piramidei functionarea centralei nucleare de la Cernavoda. Din afara piramidei, pentru fiecare etaj in parte, inclusiv pentru varful ei, PNN a fost sustinut de industria romaneasca prin constructia de echipamente si aparatura, toate la nivel de calitate nucleara, constructii si montaj; pe scurt - o parte importanta din economia nationala. Practic, piramida nucleara era organizata ca un tot unitar, cu elemente legate organic functional si economic. Varful piramidei, respectiv cele doua reactoare nucleare au fost puse in functiune etapizat in anii 1996 si 2007.
In sinteza, este de subliniat ca producere apei grele, componenta esentiala in activitatea nucleara, a aparut initial ca obiect de cercetare la IFA Cluj, dupa care, in 1970, s-a infiintat Uzina „G“, unde, dupa sase ani, s-a produs prima cantitate de apa grea. In 1979, a demarat constructia Combinatului de apa grea de la Drobeta Turnu Severin, care si-a inceput productia in 1988. In 2001, s-a extras cea de a 1000-a tona de apa grea.
Odata cu transpunerea cercetarilor de separare si producere a apei grele in industrie, activitatea initiala a Institutului s-a incheiat, practic, aparand necesitatea unor schimbari, a unor adaptari la noi cerinte. Se impuneau, chiar in conditiile modificarii obiectului de activitate, valorificarea specializarii personalului, continuarea preocuparilor specifice intr-un domeniu similar si regruparea colectivelor. Sub aspect stiintifico-tehnic, s-a trecut de la deuteriu la tritiu, procesul pentru care s-a optat fiind distilarea criogenica pentru care echipamentele si instalatiile urmau sa se incadreze in exigentele de calitate impuse de utilizarea lor la temperaturi foarte joase (-250 0C). Dupa cum a mentionat acad. Marius Peculea, noua orientare reprezenta, in fond, trecerea de la fisiunea nucleara la fuziunea nucleara.
A doua schimbare a fost determinata de evolutiile politice, economice si sociale ale perioadei postdecembriste. O situatie predominant nefavorabila a fost provocata de renuntarea de facto la Programul National Nuclear, ceea ce a determinat ca toate unitatile din piramida nucleara romaneasca sa-si caute propriile cai de supravietuire, adica sa se bazeze mai ales pe fortele proprii. Dupa o perioada de tatonari, prin Hotararea de Guvern nr. 437 din 21 iunie 1991, Uzina „G“ Ramnicu Valcea a devenit Institutul de Criogenie si Separari Izotopice in structura Institutului de Fizica Atomica din subordinea Ministerului Invatamantului si Stiintei (denumirea din perioada respectiva).
Cu fata spre viitor
Retrospectiva de ordin istoric, a carei importanta nu poate fi subapreciata, ar impune o ampla prezentare a etapelor parcurse pana in momentul de fata. Ceea ce, insa, prezinta un interes deosebit vizeaza perspectiva, modul in care colectivul Institutului actioneaza pentru a-si aduce o contributie cat mai mare la progresul stiintei si tehnicii nucleare romanesti. Din acest motiv, supunem atentiei, intr-o formula sintetica, principalele obiective ale ICSI Ramnicu Valcea:
? Sustinerea Programului Nuclear National - fisiunea nucleara si fuziunea nucleara;
? Studii si cercetari in domeniul proceselor criogenice, materialelor si echipamentelor specifice;
? Hidrogen si pile de combustibil, surse de energie regenerabile;
? Mediul si calitatea vietii;
? Transfer tehnologic si servicii de specialitate;
? Dezvoltarea resursei umane din cercetare, stimularea formarii tinerilor cercetatori si colectivelor de cercetare de inalta performanta;
? Dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor financiare publice, inclusiv fonduri structurale si private alocate cercetarii stiintifice.
Inevitabil, atunci cand ne referim la cercetari stiintifice inalt specializate, accentul se pune pe elemente care vizeaza detalii mai putin cunoscute de publicul larg. Dat fiind faptul ca ne adresam cu precadere colegilor ingineri, consideram ca este util sa abordam, chiar si in detaliu, strategia de dezvoltare a ICSI Ramnicu Valcea. Este vorba despre cinci directii principale de actiune, care au fost formulate astfel de echipa manageriala:
1) Sustinerea Programului Nuclear National. Se urmareste dezvoltarea tehnicilor de separare, purificare si stocare a tritiului, a metodelor de transport si stocare a acestuia, a tehnologiilor si echipamentelor de separare, purificare inaintata si lichefiere a gazelor, precum si a metodelor de masurare a continutului de tritiu in esantioane de sedimente, aer, apa, vegetatie, produse agricole si animaliere. Suportul realizarii acestor obiective este asigurat de laboratoarele si departamentele componente ale Instalatiei Pilot Experimental pentru Separarea Deuteriului si Tritiului (Laboratorul de tehnologie, Laboratorul de radioprotectie, Laboratorul de criogenie si testare a materialelor, Departamentul de securitate nucleara, Departamentul de analiza, dezvoltare si strategie, Departamentul de relatii cu publicul in probleme specifice domeniului nuclear, Contributia la Programul Nuclear National si prin experiente comune la programele EURATOM - EFDA JET, EFDA - ITER si F4E).
2) Hidrogen si pile de combustibil. Centrul National pentru Hidrogen si Pile de Combustibil (CNHPC) are experienta, expertiza, facilitatile si echipamentele necesare pentru a avea un rol esential in dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen prin integrarea tehnologiilor pentru producerea si utilizarea hidrogenului ca „vector de energie“. Pentru atingerea acestui obiectiv strategic se vor urmari: realizarea de studii si experimentari pentru producerea hidrogenului din surse regenerabile; dezvoltarea statiilor de furnizare a hidrogenului; demonstrarea tehnicilor de stocare a hidrogenului gazos, a hidrogenului lichid, de proiectare, executie si experimentare a infrastructurii pentru furnizarea hidrogenului; modelarea, proiectarea, experimentarea si testarea la nivel de model demonstrativ a pilelor de combustibil cu hidrogen pana la puteri de 25 kW - 30 kW; modelarea, proiectarea si experimentarea tehnologiilor de utilizare a hidrogenului in motoare cu combustie interna si in turbine; sustinerea activitatilor de educare a studentilor si a tinerilor cercetatori; dezvoltarea cooperarii internationale atat prin intermediul CNHPC, cat si prin alte institutii de cercetare care pot derula activitati in cadrul Centrului.
3) Criogenie si echipamente specifice. Laboratorul de Temperaturi Joase - Cryo-Hy dispune de o gama larga de echipamente performante si de trei laboratoare (Laboratorul de investigatii microstructurale, Laboratorul de cryo-masuratori si Laboratorul de superconductibilitate si aplicatii specifice) care permit investigarea materialelor la temperaturi criogenice, dezvoltarea de tehnologii de stocare si transport energetic la temperaturi joase, supraconductivitatea si tehnicile de prezervare a alimentelor si altele. In acest laborator exista cei mai mari lichefactori de heliu si hidrogen din Romania, ceea ce face ca aceasta facilitate sa devina un centru de experimentare pentru grupuri de cercetare din tara, precum si la nivel european.
4) Mediul si calitatea vietii. In conformitate cu cerintele Sistemului de management al calitatii laboratoarelor, se are in vedere dezvoltarea capabilitatii Institutului de a furniza servicii de masurare, incercari, etalonari catre mediul economic cu respectarea standardului SR EN ISO-CEI 17025. Tehnicile izotopice vor fi in continuare o sursa importanta de valoare adaugata la studii si analize asupra factorilor de mediu pe diferite intervale de timp.
5) Transfer tehnologic si servicii de specialitate. Incubatorul Tehnologic si de Afaceri - ITA ICSI Ramnicu Valcea ramane o entitate a infrastructurii de inovare si transfer tehnologic cu activitati de initiere si dezvoltare de noi intreprinderi inovative bazate pe tehnologii avansate.
Pe coordonatele dezvoltarii durabile
La reuniunea despre care relatam, s-a relevat ca sfarsitul economiei bazate pe combustibili fosili impune implementarea pe scara larga a tehnologiilor dedicate energiilor regenerabile, iar succesul va fi determinat de punerea la punct a unor procese de stocare a energiei. Si din aceasta perspectiva, se poate considera ca ICSI Ramnicu Valcea este in avangarda acestor preocupari prin imbogatirea traditiei la care ne-am referit, fapt confirmat si de deschiderea in aceasta toamna a unui Laborator de cercetare pentru stocarea energiei, ROM-EST, in cadrul caruia vor fi identificate solutii de stocare eficiente, fiabile pentru utilizarea energiei generate din surse intermitente regenerabile.
Se cere, de asemenea, mentionat ca, in context mondial, pentru a se diminua riscul unor modificari climatice catastrofale, pana la mijlocul acestui secol lumea va fi obligata sa realizeze o rata de emisii de carbon, per dolar productie mondiala bruta, cifrata la aproximativ o zecime din nivelul actual, ceea ce va reprezenta sfarsitul economiei bazate pe combustibili fosili, asa cum o cunoastem astazi. Rezulta de aici explicatia cresterii fara precedent a interesului pentru surse de energie cu emisii scazute sau nule de carbon, eficiente, curate, regenerabile. Energia electrica provenita din asemenea surse (solara, eoliana etc.) ofera un potential enorm pentru indeplinirea necesitatilor energetice viitoare. Cel mai mare impediment este reprezentat de caracterul intermitent al generarii respectivei energii. Cheia succesului consta in punerea la punct a unor procese de stocare a energiei capabile sa ofere eficientizare energetica si economica, siguranta in alimentare.
Participantii la reuniunea de la sediul AGIR au relevat ca pana cand stocarea energiei nu va deveni un proces fiabil, accesibil, nu va conta cat de ieftin si eficient se poate obtine energia electrica de la Soare sau vant, deoarece reteaua nu va putea compensa intermitenta acestor surse regenerabile. In momentul de fata, tehnologiile de stocare sunt departe de a satisface cerintele privind utilizarea eficienta a energiei in transporturi, aplicatii stationare de tip retea sau aplicatii rezidentiale si chiar pentru echipamentele electronice. In plus, atat timpul de reincarcare, cat si durata de viata sunt caracteristici esentiale pentru patrunderea pe piata a acestor sisteme de stocare. Pentru aplicatii comerciale si rezidentiale, furnizarea de electricitate trebuie sa fie sigura si continua pe intreaga durata a zilei, deoarece chiar si fluctuatiile minut-la-minut in puterea electrica pot produce daune majore, costisitoare. Astfel, pentru ca generarea de putere la scara mare bazata pe resurse regenerabile solar sau eolian sa fie practica, echipamentele de stocare sunt critice pentru a indeplini cerintele off-cicluri si a elimina natura intermitenta a acestor surse energetice.
Acesta este unul dintre motivele punerii in practica la ICSI Ramnicu Valcea a amintitului Laborator de stocare a energiei, ROM-EST. Celalalt motiv este furnizat de background-ul Institutului, care, inca de la infiintare, in anul 1970, se ocupa de abordarea multidisciplinara si aplicata in vederea dezvoltarii de tehnologii novatoare in energie. Aceasta orientare se integreaza organic celor trei directii fundamentale de actiune care definesc locul si rolul ICSI Ramnicu Valcea in ansamblul sistemului national de cercetare-dezvoltare-inovare: ? energetica hidrogenului; ? tehnologii suport (criogenice si izotopice) pentru dezvoltarea energiei nucleare si ? tehnologii criogenice suport pentru transmisia si stocarea energiei. In acest cadru, Laboratorul ROM-EST este gandit sa completeze gama de tehnologii energetice pe care Institutul le propune pentru a fi dezvoltate si implementate pana la nivelul de transfer tehnologic.
Racordarea la cerintele mediului de afaceri
Bineinteles, in aceasta scurta prezentare nu pot fi incluse toate activitatile Institutului, insa, in stransa legatura cu orientarea strategica de promovare a dezvoltarii durabile se afla concentrarea atentiei asupra finalitatii practice a unor actiuni. Din acest motiv, acordam o atentie speciala Incubatorului Tehnologic si de Afaceri (ITA), cu gestiune proprie, dar fara personalitate juridica, aflat in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (ANCSI), in conformitate cu Programul National „Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic - INFRATECH“.
Principalul obiectiv al Incubatorului consta in facilitarea initierii si dezvoltarii de intreprinderi inovative bazate pe tehnologii avansate, concretizate in: ? Sustinerea efortului de inovare in economie si societate; ? Stimularea inovarii si transferului tehnologic in scopul introducerii in circuitul economic a rezultatelor cercetarii; ? Cresterea calitatii si competitivitatii produselor, proceselor si serviciilor; ? Sustinerea strategiilor de dezvoltare regionala durabila.
In mod deosebit se cere subliniat caracterul practic, aplicat al programului acestui incubator, fapt confirmat de doua elemente esentiale: amorsarea de afaceri in sectorul IMM-urilor si concentrarea pe elementele care contribuie la o dezvoltare teritoriala cu arie regionala. In conceperea, realizarea si activitatea Incubatorului s-au luat in considerare o serie de factori care au valoare de generalizare la scara intregii economii. Dintre acestia, mentionam: ? prestigiul datorat localizarii intr-un spatiu inovativ asigurat prin administrarea Incubatorului Tehnologic si de Afaceri de catre ICSI Ramnicu Valcea; ? chirii la nivel modic, asigurarea spatiilor in conformitate cu necesitatile; ? calitatea ridicata a serviciilor si activitatilor, avand in vedere ca se vor desfasura in spatii special destinate si amenajate in acest sens si fiind sustinute de firme de consultanta specializate; ? concentrarea intr-un singur spatiu a unei game largi de servicii de consultanta, cercetare aplicata si dezvoltare, atat administrative, cat si economice, tehnice si de inovare si de infrastructura de comunicare; ? realizarea unui sistem activ si largit de relatii intre posibilii clienti, furnizori sau colaboratori, precum si realizarea unei retele de partener; ? suportul managerial performant, constant si permanent asigurat de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice Ramnicu Valcea; ? asigurarea unui sistem performant, activ de formare profesionala; ? posibilitatea asigurarii unei retele specializate de servicii tehnice, de analiza, de consultanta si de alte specialitati.
Pentru IMM-uri sunt acreditate numeroase servicii care vizeaza, cu precadere, promovarea spiritului antreprenorial orientat spre inovare.
*
* *
Bogatul material faptic pus la dispozitia participantilor la reuniunea gazduita de AGIR a permis unor participanti sa intervina prin relevarea unor aspecte esentiale ale activitatii din sfera CDI. Astfel, acad. Cristian Hera, vicepresedinte al Academiei Romane, a relevat ca trecutul si prezentul performant asigura un viitor promitator, chiar stralucit, pentru ICSI Ramnicu Valcea. A mai aratat ca Institutul de Cercetari Agricole de la Fundulea, unde a fost director multi ani, a colaborat strans cu IFA Cluj in domeniul folosirii izotopilor. La randul sau, dr. Mihai Constantinescu, care a lucrat multi ani in Uzina „G“, a considerat ca Institutul a avut o evolutie remarcabila, insa insuficient recunoscuta in societate. Au mai luat cuvantul, intre altii, ing. Stelian Necula, absolvent din 1953 al Facultatii de Utilaj Chimic, si dr. Florin D. Buzatu, director general IFA, care au intregit, prin elemente concrete, imaginea unei activitati stiintifico-tehnice de o deosebita importanta pentru progresul economico-social al Romaniei. Participantilor le-a fost oferita Medalia aniversara a Institutului.