Blitz
Data: 16 – 30 noiembrie 2016 2016
● În 2015, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,49% din PIB. În anul 2015, România a cheltuit pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în cele patru sectoare de performanţă (mediul de afaceri, guvernamental, învăţământ superior şi privat non-profit) 3,477 miliarde lei, din care 2,762 miliarde lei cheltuieli curente, respectiv 79,4% şi 714,8 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 20,6%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2015, fondurile publice au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 41,7%, urmate de sursele de la întreprinderi (37,3%). Din fondurile publice, cele mai mari sume au primit unităţile din sectorul guvernamental (61,2%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (23,9%). Potrivit INS, la 31 decembrie 2015 lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare 43 448 persoane.
● Maşina cu cea mai rapidă acceleraţie din lume. Maşina cu cea mai rapidă acceleraţie din lume, Tesla Model S, va deveni în curând şi mai rapidă, putând accelera de la zero la 100 km/h în numai 2,4 secunde, datorită unui software ce va fi disponibil din decembrie a.c. şi care va reduce timpul de acceleraţie cu o zecime de secundă, relatează Bloomberg, citat de News.ro. (Imaginea din articol) Potrivit companiei, acest program va permite maşinii să se distanţeze de rivalii din categoria sa. Este pentru prima oară când un automobil cu un preţ de sub 200 000 de dolari poate accelera atât de rapid. Numai câteva modele pot concura cu aceste performanţe, între care LaFerrari şi Porsche 918 Spyder. Acestea sunt însă „supermaşini", care costă 1,4 milioane de dolari, respectiv 845 000 de dolari.
● O nouă politică spațială în Europa. Comisia Europeană a propus o nouă politică spațială, care va stimula crearea de noi servicii și va promova poziția de lider a Europei la nivel global. Ea vine ca răspuns la concurența în creștere, la implicarea tot mai importantă a sectorului privat și la schimbările tehnologice de amploare. Propunerea include acțiuni care permit crearea unui mediu propice dezvoltării companiilor nou-înființate din domeniul aerospațial și mărirea cotei pe piețele mondiale de profil. Noua politică acordă o prioritate sporită pătrunderii pe piață a datelor obținute prin programe spațiale, publice sau private. Aceste programe vor furniza servicii suplimentare în domenii prioritare, precum securitate, apărare și combaterea schimbărilor climatice. Companiile inovatoare și cele nou înființate vor avea acces la date prin intermediul unor platforme speciale pentru a dezvolta servicii și aplicații. Industria aerospațială europeană are peste 230 000 de angajați și generează o valoare adăugată estimată la 46 - 54 miliarde de euro. Europa produce o treime din numărul total de sateliți la scară mondială.