Conferinta dedicata rolului gazelor naturale si al energiilor din surse regenerabile pe piata de profil

Rolul gazelor naturale și al energiilor din surse regenerabile pe o piață de profil cu evoluție rapidă, în vederea realizării Agendei 2030 și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, a reprezentat tema conferinţei Power & Energy Tech Exhibition and Conference Vision 2030 – PETEC 2018, organizată recent de Industry Media Vector, editorul publicației Energy Industry Review. Evenimentul s-a desfășurat sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei și în parteneriat cu ANRE și ANRM. Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) s-a numărat printre organizațiile care au susținut evenimentul.

Pachetul de măsuri al Uniunii Europene privind energia curată, conceput pentru a susține punerea în aplicare a Uniunii Energiei și a cadrului privind clima și energia pentru 2030, stabilește obiective ambițioase privind eficiența energetică și energia regenerabilă. De asemenea, Comisia Europeană și-a prezentat recent propunerea pentru viitorul program, Horizon Europe. Pentru următorul program de cercetare și inovare al UE au fost alocate 97,9 miliarde de euro, creând, astfel, cel mai amplu asemenea program de finanțare.

În prezent, gazul natural reprezintă un sfert din cererea de energie a UE. Conform majorității prognozelor, gazul va continua să joace un rol-cheie, alături de energia din surse regenerabile, contribuind la satisfacerea cerințelor energetice viitoare. În acest context, tehnologia pare a fi aliatul potrivit în combaterea schimbărilor climatice.

Încă de la începutul conferinței, prof. univ. Anton Anton, ministrul de resort, a subliniat că România ocupă un loc important pe piața europeană a energiei. Țara noastră are o strategie energetică pe termen lung care urmărește trei scopuri: modul de valorificare a resurselor energetice, modul de integrare cu statele vecine și rolul României în zonă. O problemă de mare actualitate o constituie modul de valorificare a resurselor descoperite recent în Marea Neagră. O primă cale va fi racordarea mai multor locuințe la rețeaua națională. În prezent, numai 35% dintre acestea sunt racordate. În acest sens, s-a modificat legea gazelor, realizându-se o descentralizare a procesului. O altă direcție ar fi reabilitarea industriei bazate pe gaze naturale. Agricultura românească are nevoie de îngrășăminte. Din şapte combinate existente în România în momentul de față, mai este în funcțiune numai Azomureș. De asemenea, gazele naturale pot fi sursă de energie electrică în contextul în care cărbunele își va reduce ponderea în mixul energetic. La Midia se va realiza o centrală pe gaze. La Oradea a avut loc o retehnologizare a centralelor.

Iulian-Robert Tudorache, secretar de stat în Ministerul Energiei, a subliniat că, în prezent, de Marea Neagră sunt legate multe interese economice, strategice, militare, iar România are o poziție-cheie. Securitatea aprovizionării cu gaze ridică încă multe probleme. Putem deveni un pol important în regiune, dar nu putem concura cu giganți precum Gazprom. Dorim cooperare și, de aceea, trebuie adoptate decizii înțelepte. Industria de petrol și gaze se bazează pe inovație și tehnologie în domenii în care astăzi se investesc sume considerabile.

În lucrările de explorare efectuate în Marea Neagră s-au folosit tehnologii de ultimă generație de achiziție și prelucrare de date geofizice, în foraj și în interpretarea datelor obținute.

Stadiul actual, dificultățile și oportunitățile explorărilor pentru hidrocarburi onshore și offshore au fost prezentate de Florina Sora, consilier superior la ANRM. S-a arătat că, după cele 10 runde de licențiere organizate de ANRM din 1996 până în prezent, au rezultat peste 40 de contracte de explorare, dezvoltare și producție, dintre care 8 perimetre sunt offshore. Între 2011 și 2015 s-au investit în explorare 3,2 miliarde de dolari. Există peste 400 de zăcăminte comerciale exploatate de OMV Petrom, Romgaz, SC Amromco Energy, Mazarine Energy SRL, Raffles Energy SRL, Serenus Energy etc.

În Marea Neagră au fost realizate lucrări seismice 2D pe circa 51 000 km² și 3D pe 13 400 km², iar din 1976 până în prezent s-au forat 163 de sonde (85 de explorare și 78 de dezvoltare). Companiile operatoare au anunțat recent descoperiri semnificative. Astfel, Black Sea Oil and Gas a anunțat două descoperiri  în perimetrul Midia (structurile Ana și Doina, la circa 110 km de țărm), OMV Petrom și ExxonMobil Exploration and Production au anunțat o descoperire semnificativă în perimetrul Neptun prin sonda 1 Domino situată la 170 km de țărm în zona cu apă adâncă, iar Lukoil Overseas şi Romgaz au anunțat o altă descoperire de hidrocarburi prin sonda 1 Lira în perimetrul Trident. Toate aceste descoperiri sunt în curs de evaluare. Ele demonstrează că, deși România este o provincie petrolieră matură, există încă potențial pentru noi descoperiri care, însă, implică investiții semnificative și mijloace și concepții moderne de explorare geologică, geofizică și de foraj.

Punctul de vedere al companiilor operatoare a fost exprimat de Saniya Melnicenco, vicepreședinte al ROPEPCA (Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră). Aceasta a arătat că numai în şase din cele 16 perimetre acordate în ultima rundă de licitații (a 10-a) există activitate din cauza faptului că titularii au mari dificultăți cauzate, în principal, de birocrația excesivă, instabilitatea legislativă și, mai ales, de accesul dificil la terenurile pe care se desfășoară activitatea.