Importante momente aniversare tehnico-economice in 2018 (IX)

Continuăm trecerea în revistă a unor evenimente importante din sfera tehnico-economică, ce sunt marcate, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2018 se împlinesc:

85 de ani de la:

▪ Publicarea, la Bucureşti, de către profesorul Nicholas Georgescu-Roegen (matematician, statistician şi economist american de origine română) a Metodei statistice. Elemente de statistică matematică, primul manual de statistică matematică în limba română, cu o prefaţă de academicianul Octav Onicescu;

▪ Reglementarea, pentru prima dată, a controlului fitosanitar al culturilor din România;

▪ Iniţierea primelor cercetări de aerodinamică subsonică şi suprasonică din ţara noastră, de către matematicianul Caius Iacob;

▪ Construirea instalaţiei de afinare a aurului de la Baia Mare;

▪ Elaborarea, de către inginerul Dorin Pavel, a planului general al amenajării forţelor hidraulice din România, în cadrul căruia prevedea construirea a 570 de hidrocentrale;

▪ Finalizarea construcţiei Palatului telefoanelor, executată după planurile arhitecţilor americani Louis Weells şi Walter Froy, în acel timp cea mai înaltă din Bucureşti şi printre primele construcţii mari realizate pe structură metalică;

▪ Inventarea, de către mecanicul Filip Mihail, a stabiloplanului, avionetă de tip „aripă zburătoare" fără coadă, unul dintre primele aparate de acest gen din lume.

80 de ani de la:

▪ Instalarea şi organizarea, de către inginerul Anton Chiricuţă, pe lângă Administraţia porturilor şi căilor de comunicaţie pe apă (PCA), a primului laborator geotehnic din ţara noastră. Asemenea laboratoare de studii şi prospecţiuni au fost înfiinţate ulterior şi în cadrul altor instituţii de specialitate;

▪ Apariţia monografiei inginerului Radu Ţiţeica, intitulată Spectroscopia, în care, pentru prima dată sunt prezentate probleme de spectroscopie atomică. Ulterior, în anii 1971, 1973 şi 1975 elaborează, împreună cu fizicianul Ioan-Ioviţ Popescu, specialist în fizica plasmei, Fizica generală, în trei volume;

▪ Introducerea, de către inginerul Grigore Ioachim, pentru prima dată în tehnica petrolieră, a pompajului combinat cu erupţia artificială, pentru a face posibilă utilizarea pompelor cu prăjini până la adâncimi mai mari de 2000 m;

▪ Darea în funcţiune, la Cluj şi la Turda, a primelor fabrici de porţelan din ţara noastră, iar la Diciosânmartin a unei fabrici de faianţă. În acelaşi an (1938) se instalează o fabrică de faianţă şi la Ploieşti;

▪ Începerea aplicării concomitent în România, la Gura Ocniţei (jud. Dâmboviţa), şi în unele şantiere de petrol din SUA, a forajului cu gaze, aer sau fluide aerate, pentru traversarea stratelor productive cu presiune scăzută;

▪ Construirea şi darea în funcţiune a Fabricii de cauciuc din Băicoi, prima întreprindere de anvelope din ţara noastră;

▪ Darea în exploatare a liniei de cale ferată Reşiţa - Caransebeş (41 km), care scurtează cu 150 km vechiul traseu dintre aceste două localităţi;

▪ Apariţia, în cadrul publicaţiilor Asociaţiei inginerilor Şcolii Politehnice din Bucureşti, a primei ediţii prescurtate în limba română a Clasificării zecimale universale (CZU), imaginată în 1874 de bibliotecarul american Melvill Deweg şi adaptată necesităţilor internaţionale în 1895 de către belgienii Henri Lafontaine şi Paul Otlet;

▪ Înfiinţarea Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), cu filiale în centrele universitare din ţară;

▪ Demararea construirii, la Lupeni, a primei fabrici de mătase artificială din ţara noastră, Viscoza. Tehnologia de fabricaţie a impus la proiectarea construcţiei condiţii speciale de luminozitate, temperatură şi o bună izolare termică.