Noi aparitii in Editura AGIR

geoecologie și geotehnologii

Autori: Iulian Offenberg, Nicolae Iliaș, Sorin Mihai Radu

Editura AGIR, București, 2019, 17×24 cm, legată, ISBN 978-973-720-779-1, 257 pag., 36,75 lei/ex.

„Geoecologie și geotehnologii" este o lucrare ştiinţifică editată sub înaltul patronaj al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, de către Editura AGIR, care a văzut lumina tiparului într-o ţinută remarcabilă, cu o grafică deosebită şi un conţinut tematic pe măsura evenimentului la care a fost lansată - Conferinţa  Zilele Academiei de Științe Tehnice din România, organizată recent la Chişinău.

Autorii lucrării sunt dr. ing. Iulian Offenberg - consilier al miniştrilor Economiei şi Energiei (2017 - 2019), prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaş - preşedintele Secţiei de Ingineria petrolului, minelor şi geonomie a ASTR, şi prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Radu, rectorul Universităţii din Petroşani.

Meritul autorilor lucrării îl reprezintă faptul că sintetizează un ansamblu de cunoștințe teoretice şi practice de bază, menite să contribuie la îmbunătățirea unor activități din industriile extractivă, energetică, metalurgică, a îmbunătățirilor funciare şi construcțiilor, acolo unde întâlnim lucrări speciale de consolidare şi punere în siguranţă a haldelor sau iazurilor industriale. Cartea realizează o legătură teoretică între managementul mediului, geoecologie și geotehnologii, necesară implementării practice a fundamentelor tehnico-ştiinţifice, în care cititorul va putea regăsi o prezentare a principiilor domeniilor studiate aşa cum sunt formulate în literatura de specialitate și cazuistica parcursă de autori. Trebuie subliniat, tot ca un merit al autorilor, faptul că evidenţiază în lucrare contribuţii remarcabile la progresul cunoaşterii aduse domeniului de specialişti români, din învăţământ, cercetare-dezvoltare şi industrie, cât şi unele elemente specifice de tehnică şi tehnologie.

Lucrarea apare într-un moment în care se simte o nevoie acută de clarificare a aspectelor teoretice și de completare a literaturii tehnice privind impactul activităţilor industriale asupra mediului, fiind gândită ca material de documentare ce prezintă cercetări ale colectivului de autori. Totodată, este prima carte editată în România care conexează şi tratează într-un mod unitar ecologia peisajului (geoecologia), geotehnologia și evaluarea de mediu cu aplicabilitate în domeniul general industrial şi special minier. Lucrarea prezintă idei originale şi propuneri rezultate din bogata şi fructuoasa activitate de inovare în domeniu a autorilor, precum şi abordări de ultimă oră privind identificarea, dezvoltarea şi implementarea în practică a unor soluţii conceptuale şi tehnice noi. O altă valenţă a lucrării o constituie diseminarea către mediile decizionale și societate a unor importante şi utile cunoștințe care pot conduce la creșterea gradului de cunoaștere teoretică și aplicativă (celor mai bune practici), atât în evaluarea de mediu, cât şi în execuția lucrărilor de intervenție, ecologizare, îmbunătățire funciară și infrastructură, dar nu numai. În acest context, se pune în discuţie noţiunea de „impact asupra mediului", asimilată unui „şoc antropic", considerându-se că acesta nu ia suficient în considerare capacitatea de naturalizare (recuperare) a peisajului geografic.

Noua abordare este coroborată cu dezvoltarea tehnologică şi creşterea cererii de resurse minerale, ce stau la baza dezvoltării durabile a societăţii, obţinute doar prin extragere şi prelucrare, prin consolidarea unor noi elemente de analiză, cum ar fi „inabilităţile/abilităţile peisajului". Spre exemplu, peisajele din geosistemele Pârâului Puturosu, Pârâului Sărat, Pârâului Alb ori Pârâului Valea Roşiei se vor manifesta la fel şi după ce mineritul în geofaciesurile lor hidrografice va fi de mult istorie şi aşa trebuie să rămână, pentru că peisajul industrial, fie el antic sau modern, aparţine culturii și umanităţii.

Trebuie să avem grijă de mediu, este adevărat, dar la fel de adevărat este şi faptul că societatea trebuie să se dezvolte durabil, iar progresul înseamnă industrie şi materii prime minerale, pe lângă reciclare. Astfel, autorii îndeamnă mediul decizional şi academic să accepte faptul că în natură nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, ci totul se transformă, iar dezavantajul vremelnic al unei inaptitudini va conduce la dezvoltarea unor aptitudini viitoare, uneori reieşite din evoluţia către forme de organizare noi, chiar dacă pe alocuri fizionomia generală a unui peisaj poate fi diferită de cea iniţială. Lucrarea arată că activitatea industrială trebuie pusă în legătură cu perturbarea unui sistem în funcţie de necesitatea, oportunitatea şi amploarea intervenţiei antropice, subliniind posibilitatea îmbunătăţirii permanente a modelului geoecologic.

Volumul de faţă înglobează ani de experienţă şi foarte multe informaţii diseminate de autori în reviste româneşti şi străine şi, totodată, valorifică experienţa ştiinţifică, didactică şi practică a domnilor Nicolae Iliaş, Sorin Mihai Radu şi Iulian Offenberg, precum şi cunoştinţele dobândite prin participarea la diferite manifestări şi evenimente inginerești, tehnico-ştiinţifice, stagii de perfecţionare şi documentare efectuate în ţară şi străinătate. Demersul publicistic este realizat din interes pur ştiinţific pentru a determina factorii responsabili, mediul academic, cercetătorii şi publicul larg să renunţe la modul eminamente critic asupra industriei, motor al civilizaţiei, şi să înţeleagă comportamentul şi funcţionarea sistemelor înainte, în timpul şi după o activitate industrială, respectiv modificarea sistemelor naturale (locale/zonale/regionale etc.) şi transformarea acestora din cauze natural-tehnice.

Lăsăm cititorilor plăcerea să descopere multiplele valenţe ale acestei lucrări care clarifică aspecte teoretice fundamentale, face legătura între diversele cunoştinţe şi curente de opinie din domenii esenţiale de cercetare ale ecologiei, îmbogăţeşte cunoaşterea ştiinţifică prin aspectele abordate şi, poate cel mai important, propune modificarea paradigmei actuale aplicate în evaluările de mediu, învăţându-ne să nu încercăm să schimbăm cu orice preţ peisajul, ci să începem să îl privim cu alţi ochi.