Importante momente aniversare tehnico-economice in 2020 (IX)

Continuăm, în numărul de faţă, consemnarea unor momente de seamă din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde".

80 de ani de la:

▪ Constituirea, la Bucureşti, a Centrului Român de Documentare, cu scopul de a dezvolta şi organiza culegerea, clasarea şi difuzarea cunoştinţelor, informaţiilor şi documentelor tehnico-ştiinţifice şi de a crea o reţea naţională de documentare;

▪ Înfiinţarea, de către Francisc Iosif Rainer, a Institutului de antropologie din Bucureşti, unul dintre cele mai moderne din lume la acea vreme;

▪ Demararea, de către Institutul Geologic, a realizării unei reţele de staţiuni gravimetrice pe teritoriul ţării şi efectuarea de măsurători gravimetrice sistematice;

▪ Începutul organizării, de către Mircea Herovanu, a Observatorului de Fizică Atmosferică de la Afumaţi, unicul de acest fel, la acea vreme, din sud-estul Europei.

75 de ani de la:

▪ Înfiinţarea instituţiei specializate Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (Food and Agriculture Organisation of the United Nations - FAO), cu sediul la Roma, în care România este membru din 1962;

▪ Organizarea, la staţiunile agricole experimentale Mărculeşti (jud. Ialomiţa) şi Studina (jud. Olt), a primelor experimente în câmp pentru studiul regimului de irigaţie a culturilor agricole. În tehnica acestor experimente s-au folosit sifoane hidrometre tarate pentru măsurarea normei de udare şi s-a elaborat, ca prioritate, o formulă de calcul al acestei norme bazată pe noţiunea „limită de capacitate de câmp". Totodată, s-a precizat noţiunea de „interval al umidităţii active" şi s-a introdus conceptul de „plafon minim al umidităţii solului" într-un moment în care, pe plan mondial, domina teoria egalei accesibilităţi pentru plante a apei din sol;

▪ Crearea Staţiunii viticole experimentale de la Murfatlar (jud. Constanţa);

▪ Executarea - după proiectul inginerului Ştefan Bălan - a stâlpilor de beton armat vibrat, în vederea extinderii reţelelor electrice. Experienţa, reuşită la Bucureşti, a condus ulterior la industrializarea acestor stâlpi;

▪ Realizarea, pentru prima dată în ţara noastră, de către inginerul metalurgist Alexandru Rău, a fontei maleabile cu miez negru;

▪ Elaborarea, de către inginerul Paul Postelnicu, a teoriei complexului (ciclului) vicios, admiţând ideea esenţială că materia capătă viaţă atunci când în organizarea ei se constituie un sistem de conexiuni inverse, teorie pe care o comunică în articolul trimis spre publicare Revistei ştiinţifice V. Adamachi din Iaşi. Plecând de la existenţa „viciozităţii" în dispozitivele fizice construite de om, autorul a extins-o la fenomenele biologice, sociale şi economice şi, generalizând, la fenomenele de dincolo de experienţa umană obişnuită, trecând, astfel, de la circuitele cu reacţie la un model cibernetic al universului. Teoria lui P. Postelnicu, publicată abia în 1968, a constituit o importantă contribuţie precursoare românească la concepţia biocibernetică;

▪ Începerea construcţiei conductei pentru transportul gazului metan din Transilvania în regiunile de la sud de Carpaţi. Un an mai târziu, respectiv la 11 noiembrie 1946, fabricile din Azuga primesc prima cantitate de gaz metan din câmpurile de dincolo de Carpaţi, iar la 17 decembrie 1946 se fac primele livrări către Centrul industrial Câmpina.

70 de ani de la:

▪ Construirea, la Uzinele Semănătoarea din Bucureşti, a primelor combine tractate în ţara noastră;

▪ Înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Cercetări şi Proiectări Metalurgice şi Miniere;

▪ Înfiinţarea Editurii Tehnice, cu scopul de a pune la îndemâna muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor documentaţia de specialitate necesară, marcând începutul difuzării sistematice a literaturii tehnico-ştiinţifice în ţara noastră;

▪ Adoptarea planului de electrificare a ţării pe 10 ani (1951 - 1960). Documentul prevedea, între altele: concentrarea producţiei de energie electrică în centrale mari cu randament ridicat prin construirea de centrale termo- şi hidroelectrice noi şi dezvoltarea celor existente; amenajarea complexă a bazinelor hidrografice; electrificarea principalelor ramuri agricole şi pătrunderea electrificării la sate; constituirea unor linii de transport al energiei electrice şi a unor uzine electrotehnice; crearea Sistemului Energetic Naţional;

▪ Înfiinţarea, la Ploieşti, a Întreprinderii de Carotaj şi Perforări, în cadrul căreia s-a dezvoltat, pe scară largă, geofizica de sondă;

▪ Începerea (la Ocna Mureş - jud. Alba) exploatării sării în soluţie prin sonde săpate de la suprafaţă sau din golurile subterane ale salinei.