MEC: Strategia pentru digitalizarea educatiei din Romania trebuie sa devina un proiect de tara
Data: 16-30 noiembrie 2020
Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) propune o listă cu cinci obiective, imperativ a fi realizate în următorii ani în ceea ce priveşte digitalizarea educaţiei şi invită operatorii/companiile IT, societatea civilă şi mediul guvernamental să contribuie la conturarea acestui proiect de ţară cu expertiza şi propunerile proprii. Astfel, potrivit unui comunicat al MEC, cele 5 obiective anunţate de ministrul de resort în cadrul primei runde de consultări publice privind elaborarea Strategiei pentru Digitalizarea Educaţiei din România - SMART-Edu, organizată de instituţie zile trecute, sunt următoarele: ♦ Îmbunătăţirea infrastructurii digitale pentru reducerea decalajelor de conectivitate; ♦ Susţinerea accesului egal la o educaţie online de calitate; ♦ Asigurarea de dispozitive electronice cu conectare la Internet în bandă largă şi conectivitate wireless adecvată pentru preşcolari şi elevi; ♦ Elaborarea de manualele digitale şi auxiliare didactice care oferă o interfaţă interactivă în care elevii au acces la conţinut multimedia, cum ar fi videoclipuri, prezentări interactive şi hyperlink-uri; ♦ Competenţe digitale pentru o piaţă a muncii emergentă.
Ministrul Monica Cristina Anisie a anunţat, în acest context, că bugetul de investiţii al MEC pentru anul 2021 va include o componentă substanţială de fonduri alocate digitalizării.
La rândul său, subsecretarul de stat în MEC, Jean Badea, a invitat toţi specialiştii interesaţi să dea curs apelului de a se înscrie în grupurile de lucru ce vor fi constituite în vederea elaborării strategiei. Rezultatele activităţii grupurilor de lucru se vor concretiza în planuri operaţionale pentru perioada vizată de strategie şi în măsuri de implementare sustenabilă a acestora.
În contextul aceluiaşi eveniment, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a menţionat că sectorul educaţiei va beneficia în total de fonduri europene de 600 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro din actuala perioadă de programare şi 450 de milioane de euro din perioada 2021 - 2027. „Primele fonduri de 150 de milioane de euro pentru dotarea unităţilor de învăţământ cu dispozitive IT, practic tot ce înseamnă educaţie online, toate acestea, împreună cu doamna ministru, le-am pus împreună într-un act normativ şi acum avem lansat un apel de proiecte dedicat în exclusivitate achiziţiei de tablete şcolare, dispozitive electronice şi tot ceea ce presupune această infrastructură digitală necesară educaţiei online", a spus ministrul.
(Imaginea din articol)
El a precizat că procesul de trecere la digitalizarea în masă va trebui să aibă în vedere şi aspectul legat de şcoala inteligentă, pe care autorităţile încearcă să-l implementeze. „Există două moduri de finanţare a educaţiei: în cadrul Programului Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, unde educaţia are o alocare de 200 de milioane de euro pentru educaţie, apoi prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă am propus alocarea altor 250 de milioane de euro ca să avem bugetele asigurate pentru digitalizarea procesului educaţional", a precizat el. La acestea se adaugă şi fondurile din actuala perioadă de programare, respectiv 150 de milioane de euro.
Cristin Popa, director executiv Monitorizare şi Control în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a relevat că România are în domeniul comunicaţiilor servicii calitative la preţuri mici, o concurenţă ridicată între operatori şi oferte variate pentru utilizatori. „În această situaţie fericită se găsesc, în primul rând, zonele metropolitane. Dacă mergem în zona rurală vom observa un decalaj destul de mare între urban şi rural în ceea ce priveşte accesibilitatea la serviciile de internet; din datele pe care le are autoritatea, în timp se observă o scădere în acest decalaj", a menţionat Cristin Popa. În ceea ce priveşte Strategia privind digitalizarea educaţiei din România 2021 - 2027//SMART-Edu, el a subliniat că, pentru a fi cât mai practică pe viitor, „trebuie să avem în vedere foarte clar infrastructura de comunicaţii". „Dacă pe partea de internet fix, România se află între primele trei ţări în ceea ce priveşte conectivitatea şi suntem undeva la 49% din gospodării care au conexiune fixă de internet de mare viteză, pentru a ajunge la utilizatorul final şi la elev trebuie să facem tot posibilul de a reduce acest decalaj şi, de multe ori, nu se poate utiliza internetul fix de mare viteză peste tot - şi trebuie să mergem şi pe datele mobile pe care le accesăm. Ce face Autoritatea în acest sens? Pentru reducerea decalajului, în toate licenţele pe care le-am dat operatorilor pentru dezvoltările tehnologice de radio am pus condiţii foarte clare de a intra şi în zonele în care nu este fezabil economic să dezvolţi o reţea de comunicaţii mobile", a mai spus Cristin Popa. Potrivit acestuia, în licitaţia de anul viitor, de spectru alocat în principal pentru dezvoltarea serviciilor tehnologice 5G, se are în vedere să se intre cât mai mult cu servicii de date în zona rurală.