Revolutia energetica, de la concept la practica. In ordinea prioritatilor: energie sigura, ieftina si verde

Aproape fiecare zi aduce elemente noi în ansamblul eforturilor naționale, europene și mondiale îndreptate spre extinderea și aprofundarea tranziției verzi, demersuri în centrul cărora se află activitatea multidisciplinară a comunității inginerești din țara noastră. În vederea unei cât mai cuprinzătoare informări despre cercetările științifice, experimentele practice și actele decizionale din domeniu, publicăm, în paginile de față, date și fapte care permit o cunoaștere de fond a situației actuale și a perspectivelor din domeniul fundamental al progresului economico-social reprezentat de identificarea și utilizarea celor mai eficiente surse de energie.

 - Credit foto: www.freepik.com

Securitatea energetică la un preț cât mai accesibil

România are multe atu-uri pe scena mondială în ceea ce privește sectorul energetic, în primul rând oamenii și în al doilea rând faptul că are tot ceea ce îi trebuie în acest domeniu, și cred că această revoluție energetică pe care suntem condamnați să o facem dacă vrem să rămânem competitivi are toate ingredientele să fie un exemplu în țara noastră, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Conferința „Perspectiva românească privind tranziția sectorului energiei", eveniment organizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), în parteneriat cu Transelectrica și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (UNSTPB).

Manifestarea a celebrat Centenarul CME și al CNR-CME, ca membru fondator al Consiliului din anul 1924, și a evidențiat momente importante din istoria celor 100 de ani ai celor două organizații, cu accent prioritar pe energia pentru pace și pentru oameni. De asemenea, s-a avansat, în mod vizionar, modul în care ar trebui pregătiți următorii 100 de ani de progres și impact transformațional pentru o nouă eră a energiei pentru oameni și planetă.

Foto: O parte a membrilor conducerii executive a CNR-CME, a membrilor fondatori ai Asociației și a tinerei generații - FEL România

Consiliul Mondial al Energiei reprezintă comunitatea energetică globală, creată în urmă cu 100 de ani de către un industriaș britanic, lordul Daniel Dunlop, cu leadership vizionar. Consiliul avansează, informează, inspiră, influențează și promovează soluții energetice de anvergură și impact, pe bază de colaborare, dialog global și intersectorial, cu obiective care implică toate părțile interesate ale societății. În decursul celor 100 de ani de existență, Consiliul a realizat o multitudine de evenimente, proiecte și studii pentru identificarea și dezvoltarea celor mai potrivite modalități, instrumente și soluții de depășire a provocărilor și crizelor cu care s-a confruntat sectorul energetic la nivel regional și global. O preocupare constantă rămâne pregătirea viitorului, în încercarea de rezolvare a trilemei energiei, definită conceptual chiar de Consiliul Mondial al Energiei.

Comitetul Național Român, membru fondator și unul dintre cele mai active comitete ale Consiliului, reprezintă principala și cea mai importantă asociație neguvernamentală în domeniul energiei din România. Dezvoltă un dialog de leadership în întregul ecosistem energetic național, avansează soluții, promovează utilizarea energiei pentru un viitor sustenabil prin evenimente, publicații, studii, proiecte și documente de poziție proprii, fiind permanent ancorat schimbărilor economice, energetice, politice și societale naționale, regionale și globale.

„Celebrarea Centenarului CME și, implicit a CNR-CME - ca membru fondator al Organizației -, coincide cu noi provocări într-un mediu instabil din punct de vedere geostrategic, cu impact important asupra piețelor de energie, a tranziției către neutralitate climatică și umanizarea profundă a energiei, ca serviciu social", se menționează într-un comunicat al CNR-CME.

În cadrul Conferinței s-au evidențiat rolul și istoria CME și ale CNR-CME, înțelegerea condițiilor actuale din sectorul energetic și a tendințelor de dezvoltare, poziția sectorului energetic românesc în fața schimbărilor majore impuse de tranziția energetică.

Evenimentul a cuprins două sesiuni - prima a fost dedicată celebrării a 100 de ani de existență a Consiliului Mondial al Energiei și a CNR-CME, iar cea de a doua a fost axată pe identificarea unor direcții prioritare pentru energetică, în viziunea CME, pentru următorii „100 de ani" de progres și impact transformațional în direcția tranziției energetice.

În sesiunea de deschidere a Conferinței, președintele CNR-CME, Ioan Dan Gheorghiu, a arătat importanța
CNR-CME pentru comunitatea energetică din România și a vorbit despre viitorul CNR-CME, ca organizație profesională, generatoare de soluții utile pentru întregul sector al energiei și pentru autoritățile din domeniu. „CNR-CME se află pe locul 25 din cele peste 100 de state membre ale Consiliului Mondial al Energiei, iar România este extrem de apreciată la nivelul conducerii executive a Consiliului pentru activitatea sa constantă și implicarea sa activă", a subliniat Ioan Dan Gheorghiu.

La rândul său, ministrul de resort, Sebastian Burduja, a menționat: „Eu am explicat și la Bruxelles, în fața a patru comisari europeni, că nu poți să elimini cărbunele, să nu mergi nici pe nuclear, să nu accepți nici gazul, dar să ai o energie sigură. România trebuie să-și facă auzită vocea și poate, și prin dumneavoastră, membrii CNR-CME, această voce va fi auzită mult mai bine. Trebuie să explicăm că ideologia înverzirii nu poate să nu țină cont de securitatea energetică la un preț cât mai accesibil. În ordinea priorităților, energia trebuie să fie sigură, ieftină și verde. Aceasta este ordinea priorităților: verde dacă se poate și cât se poate".

După ce vorbitorii au analizat succint și stadiul tranziției globale, cu toate particularitățile sale, principalele aspecte reliefate au fost acelea că ar fi necesară înlăturarea tuturor obstacolelor care stau în fața realizării unei tranziții energetice sigure și juste și că riscurile care ar decurge din aceasta ar trebui micșorate și chiar anulate. Este necesară preluarea ideilor studiilor globale elaborate de către Consiliul Mondial al Energiei în condițiile României și aplicate corespunzător acestui context. Așadar, aceste studii reprezintă instrumente extrem de utile pentru identificarea provocărilor și sugerarea soluțiilor, inclusiv la problemele sectorului energetic românesc, iar acestea ar trebui folosite în egală măsură de către specialiștii în domeniu și de către decidenții economici și politici.

Dr. ing. Amuliu Proca

Punct de vedere oficial: România este gata să își asume rolul de hub energetic, furnizor de stabilitate

România este gata să își asume rolul de hub energetic, furnizor de stabilitate, având toate resursele necesare, de la energie solară și eoliană la energie nucleară și surse geotermale, a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în contextul participării, zilele trecute, la reuniunea ministerială a Comitetului Director, înființat în conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei, desfășurată la Budapesta, în Ungaria.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, proiectul „Coridorul Verde" prevede realizarea unui cablu de curent continuu, care va conecta toate cele patru state. Acordul miniștrilor subliniază importanța energiei verzi și curate în combaterea încălzirii globale și prevenirea schimbărilor climatice, încurajând cooperarea reciprocă în domeniile energiei regenerabile, eficienței energetice și hidrogenului verde, în vederea creșterii securității sistemelor energetice și a stabilității aprovizionării. Se susține, totodată, extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă către România și Ungaria, prin Georgia, și către alte țări europene.

- Credit foto: www.freepik.com

În cadrul reuniunii s-a semnat un Memorandum de Înțelegere între ministerele de resort din România, Republica Azerbaidjan, Georgia și Ungaria privind cooperarea în domeniul energiei verzi, pentru a aprofunda colaborarea în vederea atingerii obiectivelor comune privind dezvoltarea sectorului energiei verzi, inclusiv producția de hidrogen.

Sebastian Burduja s-a adresat în limba română presei prezente la eveniment, subliniind importanța eliminării dependenței europene față de state care „au folosit energia ca armă sau cel puțin ca instrument de șantaj" în raport cu Uniunea Europeană.

„Ne reunim în acest proiect, Coridorul Verde, pentru că ne dorim cu toții consolidarea securității energetice a întregii regiuni. România este gata să își asume rolul de hub energetic, furnizor de stabilitate, având toate resursele necesare: de la energie solară și eoliană la energie nucleară și surse geotermale. Acest proiect, lansat la București în decembrie 2022, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are datoria să avanseze rapid, cu sprijinul tuturor. Trebuie să acționăm în deplină coordonare cu strategiile noastre naționale și având perspectiva de termen lung. Se spune că uneori trebuie să plantăm sămânța unui pom la umbra căruia nu ne vom odihni niciodată, dar acesta va fi acolo pentru copiii și nepoții noștri. Pentru un astfel de proiect suntem astăzi aici", a afirmat ministrul.

Conform reprezentanților Ministerului Energiei, „proiectul Coridorului Verde intră în linie dreaptă. Operatorii de sistem din cele patru țări vor forma o companie de proiect și studiul de fezabilitate va fi atribuit în cel mai scurt timp. Ministrul român al Energiei a propus ca sediul companiei să fie la București, urmând ca decizia finală să fie luată în cadrul unor negocieri, în perioada următoare".

În analiză: performanța strategică a investițiilor și producției de gaze naturale

România nu are încă aprobată o Strategie Energetică Națională (SEN), care să definească obiectivele sectorului gazelor naturale pe termen mediu și lung și modalitățile de realizare a acestora, în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naționale, semnalează un audit al performanței privind implementarea strategiilor și politicilor în domeniul investițiilor și producției de gaze naturale, efectuat în intervalul februarie 2022 - mai 2023, de Curtea de Conturi, la Ministerul Energiei și la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). 

În cadrul misiunii de audit, care a vizat perioada 2017 - 2021, s-a constatat că Ministerul Energiei nu a monitorizat îndeplinirea obiectivelor stabilite prin vechiul document strategic (SEN 2007-2020), care și-a încetat valabilitatea în urmă cu aproape trei ani. De asemenea, în raportul de audit se menționează faptul că obiectivele strategice în sectorul gazelor nu au fost revizuite și actualizate potrivit contextului național și internațional.

În perioada auditată nu a fost elaborată o politică energetică care să urmărească direcțiile prevăzute prin SEN, cu termene de implementare a proiectelor prioritare de investiții. Totodată, nu au fost elaborate studii pe baza cărora urmau a fi stabilite prioritățile privind investițiile din sectorul gazelor naturale și nu au fost desfășurate activități pentru atragerea de investiții.

 - Credit foto: www.freepik.com

Producția internă de gaze naturale a scăzut cu 16,81%, în intervalul 2017 - 2021, iar cantitatea importată a crescut de peste trei ori în perioada auditată. Din cauza volumului superior de gaze din import, la nivel național a fost înregistrat, în intervalul analizat, un deficit al soldului balanței comerciale de 2056,3 milioane euro  (import de 2335,8 milioane euro - export de 279,5 milioane euro). 

Referitor la investițiile prevăzute în sectorul gazelor naturale, în valoare totală de 1527 milioane euro, auditul a reținut că obiectivele stabilite nu au fost integral realizate. Astfel, auditorii au remarcat: reducerea volumului lucrărilor de prospectare geologică (-51,6% la prospecțiuni 3D) și foraje de explorare (-29,2%) la principalii producători; neatingerea obiectivelor privind performanțele depozitelor de înmagazinare (creșterea capacității de înmagazinare cu numai 8,6%, în condițiile în care s-a prevăzut o majorare cu 54,31%); renunțarea la unele obiective prevăzute (Proiectul Nabucco, stația de comprimare Cogealac). 

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a mai inițiat din anul 2010 apeluri publice de ofertă pentru concesionarea operațiunilor petroliere, deși a fost remarcată existența unor zone geografice libere pentru concesionarea de operațiuni (68 de perimetre). Din cele 20 de perimetre pentru care au fost încheiate Acorduri de concesiune petrolieră în intervalul 2011 - 2015, numai în cazul a șase perimetre se mai efectuau operațiuni de explorare la data auditului, iar în restul de 14 perimetre acordurile au încetat sau erau în diverse faze de încetare, fapt ce relevă lipsa unor pârghii eficiente de analiză a capacității financiare a operatorilor la momentul acordării concesiunii.

Investițiile în realizarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale nu au fost finalizate în toate cazurile la termenele convenite, fiind constatate situații în care proiectele nu au fost realizate integral nici după câțiva ani de la data stabilită pentru finalizarea investițiilor (în municipiile Oradea, Drobeta Turnu Severin, Sighetu Marmației, Salonta și în comunele Sarasău, Scobiți, Poiana Lacului și Muntenii de Jos).

Investițiile pentru dezvoltarea depozitelor de înmagazinare nu au fost realizate la nivelul programat, menționează auditorii. În contextul în care valoarea cumulată a lucrărilor de investiții programate a fi realizate a fost de 332,625 milioane lei, gradul mediu de realizare a acestora a fost de numai 57,54%. În aceste condiții, se arată în Raport, performanțele depozitelor nu au înregistrat îmbunătățiri, întrucât capacitatea de înmagazinare a scăzut cu 3,15%, debitul de injecție a rămas constant, iar debitul mediu de extracție a scăzut cu 7,2%.

Printre aspectele pozitive remarcate cu prilejul auditului se numără deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră și îndeplinirea obiectivului care viza implicarea Romgaz SA în proiectul Neptun Deep, majorarea lungimii conductelor magistrale de transport cu 6,81% (906,5 km), depășirea programelor de lucrări de forare asumate de Romgaz SA în cadrul programelor de explorare (141,86% grad de realizare). 

Au fost formulate o serie de recomandări instituțiilor auditate, dintre care menționăm: 

♦ Pentru Ministerul Energiei: ▪ urgentarea demersurilor pentru aprobarea Strategiei Energetice Naționale și stabilirea unor obiective bine definite, cu termene și responsabilități clare; ▪ elaborarea politicii energetice în domeniul gazelor naturale; ▪ efectuarea de demersuri pentru atragerea de investiții la operatorii economici din domeniul gazelor naturale aflați sub autoritatea instituției; ▪ încheierea de acte adiționale la contractele de concesiune și stabilirea investițiilor minime de realizat de către operatorii de distribuție; ▪ efectuarea de controale privind stadiul realizării lucrărilor asumate de concesionari prin contractele de concesiune.

♦ Pentru ANRM: ▪ inițierea unui apel public de ofertă pentru concesionarea operațiunilor petroliere; ▪ întreprinderea de demersuri care să conducă la îmbunătățirea cadrului legal în ceea ce privește accesul la terenuri pentru efectuarea lucrărilor de explorare; ▪ aprobarea prin Programul minimal de investiții la nivelul operatorilor de înmagazinare și transport a unui volum de investiții care să conducă la îmbunătățirea stării tehnice/dezvoltarea capacității de înmagazinare; crearea cadrului legal pentru constituirea de către titularii de Acorduri petroliere a unor garanții financiare pentru operațiunile petroliere ce urmează a fi efectuate; ▪ implementarea unei instrucțiuni privind raportarea unitară a activităților desfășurate de titularii de Acorduri petroliere în fiecare dintre etapele acestora; ▪ reanalizarea criteriilor stabilite la momentul acordării concesiunilor petroliere prin apel public de ofertă și a celor stabilite la momentul acordării transferului drepturilor și obligațiilor.

Cei interesați pot accesa Sinteza raportului de audit Performanța privind implementarea strategiilor și politicilor în domeniul investițiilor și producției de gaze naturale  pe pagina de internet a instituției (www.curteadeconturi.ro).

Studiu privind autorizarea noilor capacități de producere a energiei din surse regenerabile

Consiliul Concurenței a finalizat studiul privind procesul de autorizare a noilor capacități de producere a energiei din surse regenerabile, în urma căruia a făcut o serie de recomandări ministerelor implicate. Astfel, autoritatea de concurență a constat că printre cauzele care îngreunează procesul de autorizare și împiedică accesul investitorilor pe piață se regăsește interpretarea neunitară a prevederilor legale la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale (UAT). Ca urmare, Consiliul Concurenței a recomandat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MLDPA) asigurarea unei interpretări unitare la nivelul UAT-urilor, prin adoptarea, în cadrul legislației secundare, a prevederilor din Anexa nr. 6 - Avize necesare la autorizarea construcțiilor noi la Proiectul de Cod (varianta inițială).

Întrucât scoaterea terenului din circuitul agricol este o procedură obligatorie pentru a putea construi capacități de producere a energiei regenerabile, proiecte ce se pot construi în extravilan, în limita a 50 ha pentru terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, Consiliul Concurenței face o serie de recomandări pentru a simplifica procedura.

 - Credit foto: www.freepik.com

Astfel, autoritatea de concurență recomandă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să identifice soluții care să faciliteze procedura de scoatere a terenului extravilan din circuitul agricol, astfel încât solicitantul să interacționeze doar cu Direcția Agricolă Județeană, prin depunerea unei singure documentații, fără să fie implicate mai multe instituții din subordinea ministerului. Totodată, sunt necesare demersuri pentru a permite construirea parcurilor fotovoltaice și eoliene pe terenurile agricole, situate în extravilan, având clasa III, IV și
V de calitate (terenuri mai puțin fertile), indiferent de suprafață, dar și a construirii parcurilor eoliene pe terenurile agricole, situate în extravilan, având clasa I și II de calitate (cele mai fertile), cu asigurarea scopului urmărit din perspectiva producției agricole prin utilizarea în sistem dual a acestor terenuri.

Procesul se va simplifica odată cu intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și punerea în aplicare a OUG privind licența industrială unică, promovată de Consiliul Concurenței și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, și care urmărește debirocratizarea mediului de afaceri. Astfel, toate licențele, autorizațiile, acordurile, avizele sau permisele necesare desfășurării activității vor fi obținute în cadrul unei singure proceduri, realizată electronic, prin intermediul Punctului de contact unic electronic pentru licența industrială, autorizația de construire urmând să fie inclusă în licența unică industrială începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Consiliul Concurenței menționează că, pe parcursul derulării studiului, instituția a colaborat cu reprezentanții MDLPA și MADR pentru a identifica soluții de eficientizare a procesului de autorizare a lucrărilor de construcții.

Autoritatea de concurență a finalizat un alt studiu ce vizează posibila restricționare a accesului pe piață al producătorilor de energie din surse regenerabile în cadrul procesului de obținere a avizului tehnic de racordare (ATR) de la operatorul de transport/distribuție a energiei electrice.

Varianta finală a „Studiului privind posibila restricționare a accesului pe piața producătorilor de energie din surse regenerabile, în cadrul procesului de autorizare/avizare de către autoritățile publice" poate fi consultată pe pagina web a instituției, la adresa: https://www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2023/11/Raport-regenerabile.pdf.