Consfatuirea PETROCHIMIA - DOMENIU DE VARF AL CHIMIEI DIN ROMANIA

Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) - Sectia de inginerie chimica a organizat in ziua de 22 octombrie a.c. o consfatuire consacrata discutarii problemelor actuale ale petrochimiei romanesti in conexiune cu evolutia industriei petroliere si a petrochimiei pe plan mondial. La aceasta intalnire de lucru au luat parte specialisti din Capitala si din tara, cu indelungata activitate in industria petroliera si petrochimica, in invatamantul universitar de specialitate, in activitatea de cercetare-dezvoltare. Lucrarile consfatuirii au fost deschise de catre acad. Radu Voinea, presedintele ASTR, care in scurta sa alocutiune a relevat o serie de conexiuni intre petrochimia contemporana si cele mai variate domenii ale industriei (ca furnizor de materiale de baza, auxilare, finisaje, mentenanta), transporturilor, constructiilor civile si industriale, agricultura, sanatate, dar si in cvasitotalitatea activitatilor sociale si domestice. Subliniind faptul ca Romania a facut istorie in domeniul petrolului (prima tara inregistrata cu extractie industriala de petrol; Bucuresti - primul oras iluminat cu petrol lampant), s-a scos in evidenta si faptul ca in petrochimia zilelor noastre au loc innoiri semnificative.
S-a prezentat apoi un referat de analiza a prelucrarii titeiului si petrochimiei din Europa Centrala si din Romania, precum si a tendintelor de globalizare, scotand in evidenta decalajul tehnologic existent intre petrochimia indigena si cea din Europa. Au fost facute de asemenea propuneri pentru revitalizarea petrochimiei din Romania, in contextul integrarii in UE.
Discutiile care au urmat, schimburile de idei si de opinii au antrenat practic pe toti participantii. Cu aceasta ocazie au fost scoase in evidenta dificultatile prin care trece petrochimia romaneasca, pozitia ei de factor motor al industriei si al intregii economii din tara noastra, recum si unele sugestii de revitalizare a petrochimiei, astfel:
* Rezervele mondiale de titei dovedite, permit estimarea unei perioade de cca 45 de ani, in care acestea ar fi epuizate, la consumul mediu mondial actual de produse petroliere (rata actuala de extractie);
* Rezervele dovedite de titei din Romania (200 milioane de tone), la o extractie de 6 milioane de tone de titei pe an, asigura o perioada de cca 33 de ani; descoperirea unor noi zacaminte de titei exploatabile precum si a unor zacaminte de etan din Marea Neagra ar putea sa mareasca zestrea de rezerve dovedite ale tarii noastre;
* Capacitatea de rafinare operationala a petrolului din Romania este de cca 23,5 mil.t/an, din care SNP Petrom detine 8 milioane tone/an, iar restul de 15,5 mil.t/an este prelucrat de rafinariile privatizate.
In zona Europei Centrale mai prelucreaza titei: Austria - OMV (19,6 mil.t/an); Ungaria - MOL (15,1 mil.t/an); Polonia - PKN Orlen (13,9 mil.t/an).
Aceste tari au o rata ridicata de utilizare a capacitatilor de rafinare (peste 90%), in timp ce Romania si Bulgaria nu depasesc 75%;
* Cererea de produse petroliere in Europa este in crestere pentru nafta, motorina Diesel si combustibilul reactor, in schimb scade cererea de benzina; in ansamblu, pe piata europeana se constata un surplus de benzina si un deficit de motorina Diesel, compensat prin import;
* Numarul mediu de autoturisme la 1000 de locuitori in Romania este de numai 150, in timp ce in tari vecine este mult mai mare (Ungaria - 250, Cehia - 350, Austria - 450), iar in tarile UE - inca si mai mare; prevazand o evolutie ascendenta a economiei noastre, dar si o crestere a nivelului bunastarii, este previzibila cresterea numarului autovehiculelor in exploatarea curenta;
* Conditiile de calitate ale carburantilor de baza, benzina si motorina, s-au modificat si se vor modifica in continuare, in sensul scaderii continutului de sulf, hidrocarburi aromatice si olefinice, ceea ce va conduce la un surplus de derivati aromatici - materii prime valoroase pentru petrochimie;
* Constrangerile la care va fi supusa Europa, deci inclusiv Romania, in perioada urmatoare:
- exportul masiv de poliolefine din zona Golfului Persic, urmare a realizarii unor capacitati uriase de productie a olefinelor si poliolefinelor in Arabia Saudita, Iran, Emiratele Arabe, Kuwait;
- preturile scazute ale produselor exportate din Golf, ca urmare a pretului scazut al materiilor prime petrochimice (etan si nafta);
- nivelul tehnologic relativ scazut al tehnologiilor din Romania si efectul de scara (capacitati reduse) fac necompetitive produsele petrochimice indigene.
* Situatia actuala a instalatiilor petrochimice din Romania: majoritatea instalatiilor petrochimice construite inainte de 1989 sunt oprite (in functiune ramanand cca 20%). Singurele unitati petrochimice din Romania care au supravietuit perioadei prelungite de tranzitie la economia de piata sunt la cadrul Oltchim S.A. si Arpechim S.A., datorita si unui management mai performant.
* Modernizarile de tehnologii
Oltchim SA a realizat cele mai multe modernizari de tehnologii dupa 1989 (oxo alcooli, electroliza, anhidrida ftalica, polioli - polieteri si plastifianti), iar SNP Petrom SA a modernizat cu precadere retelele de distributie a carburantilor si, in unele cazuri, procesele de rafinarie.
* Efecte de scara
Capacitatile de productie ale instalatiilor petrochimice din Romania sunt mult sub cele existente astazi pe plan mondial si chiar european.
Cu deosebit interes a fost primita si comentata alocutiunea domnului ing. St. Banateanu, reprezentant al Ministerului Economiei si Comertului, care a aratat ca departamentul de resort din minister a elaborat o strategie de dezvoltare a sectorului petrochimic pana in anul 2010, din care a mentionat cresterea capacitatilor de productie, modernizarea unor tehnologii si realizarea unor instalatii noi petrochimice.
De asemenea, o serie de alti vorbitori au scos in evidenta utilitatea specializarii platformelor petrochimice pe anumite produse petrochimice precum si avantajele semnificative pe care le poate aduce reintegrarea unor complexe tehnologice rafinare-petrochimie. In acest context se impune revitalizarea sectoarelor de cercetare-dezvoltare pentru ca investitiile preconizate sa se realizeze la un nivel tehnic-tehnologic optim.