LOCUL SI ROLUL ACADEMIEI DE STIINTE TEHNICE DIN ROMANIA IN PROMOVAREA INGINERIEI ROMANESTI
Data: 1-15 decembrie 2008
Cu 11 ani in urma, un grup de 18 personalitati ale ingineriei rominesti – academicieni, profesori universitari, cercetatori stiintifici si ingineri – au infiintat o asociatie denumita Academia de Stiinte Tehnice din Rominia care sa devina un forum al tuturor personalitatilor din domeniul ingineriei si care sa se implice in promovarea stiintelor ingineresti, a creatiei tehnice si invatamintului ingineresc in tara noastra.
Recent, prin Legea nr. 230, publicata in Monitorul Oficial din 5 noiembrie 2008, s-a infiintat Academia de Stiinte Tehnice din Rominia, continuatoarea asociatiei cu acelasi nume, infiintata acum 11 ani, in luna noiembrie 1997.
Aparitia acestei legi creeaza anumite drepturi pentru ASTR, dar si numeroase obligatii in viata stiintifica si economica a tarii, in elaborarea strategiilor de dezvlotare, in cresterea aportului ingineriei rominesti la propasirea tarii, la formarea inginerului in universitatile tehnice.
Dupa cum este cunoscut, printr-o Hotarire de Guvern, Academia de Stiinte Tehnice din Rominia a fost recunoscuta ca o asociatie privata de interes public, hotarire care ne obliga in acelasi sens. Mari provovari tehnice stau in fata inginerului astazi. Ma voi opri doar la citeva, pentru a ne da seama cite avem de facut, ce efort, cita pasiune sunt necesare, ce responsabilitate apasa asupra noastra in viitorul apropiat.
Noi surse de energie, problema de acuta actualitate, care necesita evidentierea unor noi surse de energie, care sa le inlocuiasca sau sa le completeze pe cele existente. Dupa cum se stie, economia de energie este considerata astazi de specialisti ca o noua sursa de energie, foarte importanta pentru noi, in Rominia, daca luam in considerare consumul exagerat de energie pe care tara noastra il are comparativ cu alte tari europene. Astfel, pentru un produs care valoreaza 1000 de euro, in Rominia, in diferite procese industriale, se consuma cantitati de energie de 2 – 4 ori mai ridicate.
Locul si rolul ASTR in promovarea ingineriei rominesti
Intram, fara sa vrem, intr-o civilizatie a robinetului, a nevoii de dramuire a resurselor, care se prefigureaza din zilele noastre si inginerul este cel chemat sa gaseasca solutii si sa le promoveze in practica.
O atentie deosebita trebuie acordata bogatiilor subsolului: petrolului, carbunilor, minereurilor – care sunt resurse epuizabile. Ca se vor termina in 50 de ani, in 100 de ani sau intr-un interval de timp mai indelungat este mai putin important. Important este faptul ca sunt epuizabile. Si, dupa cum se stie, o sonda de titei este considerata epuizata nu in momentul in care nu mai are titei, ci in momentul in care costul de extractie al unui litru de titei este mai mare sau egal cu costul de vinzare-cumparare al acestuia pe piata mondiala.
Economistul american de origine romina Nicholas Georgescu-Roegen, intr-o conferinta tinuta in anii ’70 la Institutul de Matematica al Academiei Romine, la care am participat, compara bogatiile subterane cu o cerneala speciala, cu care, daca se scriu cecuri, se pot obtine sume de bani dintr-un depozit urias de dolari, sa spunem, depozit care ar corespunde, prin analogie, energiei solare. El observa ca energia solara, energia viitorului, nu se poate capta decit utilizind o cantitate mica de energie de la surse subterane. Agricultura, care utilizeaza masiv energia solara, nu se poate lipsi de motorina necesara tractoarelor. In incheierea conferintei, Nicholas Georgescu-Roegen a spus: „Daca stim ca in momentul in care se termina cerneala speciala, nu vom mai putea scrie cecuri, deci nu vom mai putea obtine bani, desi ei sunt in cantitati enorme, ne putem permite luxul de a folosi cerneala speciala pentru a redacta scrisori de dragoste? Este ceea ce facem noi astazi.“
Productivitatea muncii este o alta problema care trebuie rezolvata de ingineri. In Rominia aceasta problema este destul de delicata, deoarece, din cauza productivitatii reduse (de circa 5 ori mai mica decit in alte tari din Uniunea Europeana), ponderea manoperei in costul unui produs industrial rominesc este mare.
Un alt concept promovat astazi pe plan mondial este Eco-designul, care cere ca produsele industriale si tehnologiile care realizeaza aceste produse, pe linga performante superioare, sa fie, asa cum se spune, prietenoase cu mediul ambiant si cu omul, in timpul duratei lor de functionare, dar si dupa aceea.
M-am referit mai sus la doua domenii ingineresti importante, dar exista si altele care vor impune implicarea ingineriei. Ma gindesc la elaborarea de noi materiale, la miniaturizarea prodselor, la introducerea tehnologiei informatiei in structura unui nou produs sau echipament complex, la tratarea deseurilor rezultate din procesele industriale si casnice, la captarea si stocarea gazelor nocive si la multe altele.
O problema deosebit de importanta, care trebuie sa stea in atentia Academiei de Stiinte Tehnice din Rominia, este aceea a Invatamintului tehnic superior, care a avut in trecut si are si astazi un rol important in formarea specialistului care trebuie sa rezolve probleme tot mai complexe din domeniul ingineriei, sa abordeze tematici noi si sa ofere solutii corecte si utile celui care apeleaza la cunostintele sale.
Invatamintul tehnic superior are o traditie frumoasa in tara noastra, insusi profesorul universitar fiind un inginer implicat in realizari ingineresti importante. Ma gindesc la Cristea Mateescu si la Dorin Pavel in constructia de baraje si de hidrocentrale, la Tudor Tanasescu si Gheorghe Cartianu in industria electronica, la Alexandru Nicolau, I. S. Gheorghiu si Cornel Miclosi in electrotehnica, la Constantin Dinculescu si Paul Dimo in energetica, la Aurel A. Belis si Dan Mateescu in domeniul constructiilor, la Alexandru Rau si Alexandru Domsa in domeniul metalurgiei etc.
Sunt doar citeva exemple din multele care s-ar putea da, dar nu trebuie uitat ca numeroasele realizari ale Rominiei – hidrocentrale, constructii industriale, metroul bucurestean, intreprinderile petrochimice, instalatiile de foraj terestru si marin etc. – toate ascund in ele sute, poate mii de valorosi ingineri, ramasi anonimi, care au fost pregatiti in scolile noastre tehnice superioare, astazi universitati tehnice.
Parerea mea, si nu numai a mea, este ca invatamintul tehnic superior trebuie sa formeze viitorului specialist aptitudinile ingineresti care sa-i permita sa inoveze, sa creeze in activitatile in care va fi angrenat, sa fie apt sa se adapteze la orice schimbare care ar aparea si care ar impune aplicarea unor noi cunostinte. Inginerul trebuie sa fie in primul rind un creator in domeniul sau de activitate.
Fara sa vreau, imi amintesc de definitia pe care marele nostru economist contemporan o dadea profesiunii de inginer: „Inginerul este specialistul care reuseste ca dintr-un material si cu o manopera care, impreuna, costa un dolar, sa realizeze un produs care costa 10 dolari“. Rezulta din aceasta definitie ca 90% din valoarea unui produs este costul inteligentei tehnice, al procesului de creatie. Am ajuns astfel la un adevar bine cunoscut, si anume ca pe piata mondiala produsul cel mai scump este intelingenta omeneasca. Si de ce sa platim atit de scump inteligenta altora, cind este binecunoscuta inteligenta creatoare a poporului nostru?
Si cite alte frumoase obiective nu ne putem propune in viitoarea activitate a Academiei de Stiinte Tehnice din Rominia! Le vom putea realiza oare? Un raspuns la aceasta intrebare poate fi dat daca analizam cel putin sumar activitatea institutiei noastre in cei 11 ani de cind fiinteaza.
In programele nationale de cercetare si in cele europene, membrii academiei noastre activeaza in cadrul a peste 150 de proiecte. Numeroase contributii originale si cu puternic impact s-au adus in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor, al echipamentelor energetice, al celor de foraj, al petrochimiei si ingineriei materialelor, al constructiilor si amenajarii teritoriului. Peste 100 de membri ai Academiei noastre, din cei 227, au numeroase brevete de inventie. Numerosi membri ai ASTR fac parte din colegiile de redactie ale unor reviste rominesti si straine de stricta specialitate, fiind si autori a numeroase carti si articole stiintifice, fiind recenzati favorabil.
Recunoasterea rezultatelor profesionale obtinute pina in prezent a determinat ca, din anul 2005, ASTR sa devina membra a Consiliului Academiilor Europene de Stiinte Ingineresti (EUROCASE), alaturi de academii de prestigiu cum sunt: Academia Regala de Inginerie din Anglia, Academia Nationala de Tehnologii din Franta (NATF), Academia Germana de Stiinta si Inginerie (AKATEC), Academia Regala de Stiinte Ingineresti din Suedia.
In ceea ce priveste platformele tehnolgice constituite in EuroCase, Academia de Stiinte Tehnice din Rominia participa la platformele de inovare si ingineria transporturilor, urmind sa se alature in viitorul apropiat si la platformele de tehnologia informatiei.
ASTR a sprijinit numeroase manifestari stiintifice interne si cu participare internationala, conferinte, seminarii etc. De asemenea, a dezvoltat o activitate de cercetare stiintifica pe baza de contracte incheiate de membrii ei prin Academie, creind astfel resurse financiare necesare Academiei.
Aceste rezultate bune s-au datorat si faptului ca la nivelul conducerii Academiei si al sectiilor s-a militat pentru ca valoarea sa fie criteriul esential la primirea de noi membri in academia noastra. De asemenea, s-a tinut seama si de necesitatea reprezentarii marilor centre stiintifice ale tarii. In acest scop, in ultimii ani au fost infiintate trei filiale ale Academiei, la Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi, care vor extinde capacitatea de actiune a ASTR si vor crea o emulatie si o competitie generatoare de noi valori.
Onorat Prezidiu, stimati colegi, distinsa asistenta,
La nivelul Academiei, anual, se organizeaza Zilele academice ASTR. Aceasta manifestare se afla astazi la a treia editie si a revenit Filialei din Cluj-Napoca a ASTR misiunea de a o organiza. Doresc sa multumesc din inima Filialei, presedintelui ei, domnul profesor universitar doctor inginer Radu Munteanu, pentru modul ireprosabil in care a reusit sa rezolve multiplele si dificilele probleme pe care le implica o asemenea organizare, precum si pentru ospitalitatea cu care am fost primiti. Doresc de asemenea sa multumesc intregului colectiv care a participat la aceasta actiune si, in particular, profesorului universitar doctor inginer Dorel Banabic, pentru faptul de a fi reusit sa editeze intr-un timp record volumul continind lucrarile stiintifice ce vor fi sustinute.
Urez din inima mult succes manifestarii stiintifice Zilele Academice ASTR 2008!
Acad. Radu P. Voinea,
presedintele Academiei de Stiinte Tehnice
din Rominia
(Alocutiune la Conferinta Nationala a Academiei de Stiinte Tehnice din Rominia ASTR 2008)
Conferinta Nationala a Academiei de Stiinte Tehnice din Rominia ASTR 2008
Cluj-Napoca, 12 – 13 noiembrie 2008
In perioada 12 – 13 noiembrie 2008, in cadrul Zilelor Academice ale Academiei de Stiinte Tehnice din Rominia (ASTR), s-a desfasurat la Cluj-Napoca cea de a 3-a Conferinta Nationala a acestei Academii (Conferinta ASTR 2008) (http://astr.ro//index.php?page=events&sec=viewevent&for_year=2008&e_id=107). Conferinta a fost organizata de Filiala din Cluj-Napoca a Academiei de Stiinte Tehnice din Rominia (http://www.astr-cluj.utcluj.ro) impreuna cu Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (http://www.utcluj.ro). Primele doua editii ale Zilelor Academice ASTR au fost organizate in anii 2006 si 2007 de catre ASTR in colaborare cu Asociatia Generala a Inginerilor din Rominia (AGIR) si Universitatea Politehnica din Bucuresti.
Comitetul stiintific al conferintei a fost format din membrii conducerii ASTR, presedintii sectiilor, precum si conducerea Filialei din Cluj-Napoca a ASTR, astfel: acad. Radu Voinea; prof. dr. ing. Dorel Banabic; prof. dr. ing. Horia Colan, m.c. al Academiei Romine; acad. Toma Dordea; acad. Gleb Dragan; prof. dr. ing. Mircea Ivanescu; prof. dr. ing. Valeriu Jinescu; prof. dr. ing. Adelaida Mateescu; dr. ing. Mihai Mihaita; prof. dr. ing. Radu Munteanu; prof. dr. ing. Mircea Petrescu, m. de onoare al Academiei Romine; prof. dr. ing. Serban Gheorghe Raicu; prof. dr. ing. Horia Sandi; prof. dr. ing. Florin Teodor Tanasescu; prof. dr. ing. Petre P. Teodorescu; prof. dr. ing. Rodica Vilcu; prof. dr. ing. Mihail Voicu, m.c. al Academiei Romine; prof. dr. ing. Gh. Dorel Zugravescu, m.c. al Academiei Romine.
Comitetul de organizare a conferintei a fost format din: prof. dr. ing. Radu Munteanu, prof. dr. ing. Dorel Banabic, prof. dr. ing. Ion Dumitru, prof. dr. ing. Traian Onet, prof. dr. ing. Florin Teodor Tanasescu.
Conferinta ASTR 2008 a fost structurata in sapte sectiuni, din care o sectiune plenara si sase sectiuni tematice. In plenul conferintei au fost prezentate cinci lucrari, din care patru lucrari de istoria tehnicii si evocarea unor personalitati ale ingineriei rominesti, precum si o lucrare de sinteza prezentata de presedintele ASTR. Titlurile lucrarilor prezentate in plen sunt:
Radu Voinea, Locul si rolul Academiei de Stiinte Tehnice din Rominia in promovarea ingineriei rominesti;
Horia Colan, Traditiile si dezvoltarea invatamintului tehnic clujean (1882 – 1948);
Radu Munteanu, Augustin Maior – Amintirea unui destin uitat;
Mihai Mihaita, 90 de ani de la infiintarea AGIR;
Florin Teodor Tanasescu, Academicianul Aurel Avramescu: viata si opera.
Totodata, in cadrul lucrarilor in plen au fost prezentate mesaje din partea presedintelui Academiei Romine, acad. Ionel Haiduc (citit de prof. dr. ing. Radu Munteanu) si din partea Filialei ASTR din Timisoara (prezentat de prof. dr. ing. Marin Trusculescu, presedintele acestei filiale).
Sectiunile tematice au fost urmatoarele: 1. Mecanica Tehnica si Inginerie Mecanica; 2. Istoria Tehnicii; 3. Electrotehnica, Electronica, Calculatoare, Automatizari; 4. Inginerie Chimica; 5. Constructii; 6. Stiinta si Ingineria Materialelor. Sectiunile tematice au fost coordonate de presedintii sectiei din domeniul respectiv. Lucrarile prezentate in diferitele sectiuni ale conferintei sunt prezentate in cele ce urmeaza.
Lucrari prezentate in sectiunea Mecanica Tehnica si Inginerie Mecanica
Moderatori: Petre P. Teodorescu, Valeriu Jinescu
• Petre P. Teodorescu, Veturia Chiroiu, Asupra incovoierii barelor cu elemente auxetice disipative
• Valeriu Jinescu, O noua abordare a calculului deteriorarii structurilor mecanice
• Dorel Banabic, Vizibilitatea internationala a cercetarilor rominesti in domeniul tehnologiilor de fabricatie
• Dan Pavelescu, Andrei Tudor, Dumitru Anton Davidescu, Fractabilitatea unor suprafete ingineresti – calculul fractal la un angrenaj cilindric
• Ioan Pastrav, Mircea Dudescu, Metode optice de analiza a tensiunilor utilizate in laboratoarele UTC-N
• Nicolae Iliescu, Vasile Nastasescu, Unele aspecte privind propagarea undelor de tensiune in barele tronconice scurte
• Costica Atanasiu, Stefan Sorohan, Analiza tensiunilor in arbori cu canale longitudinale solicitati la rasucire
• Ion Crudu, Claudiu Teletin, Constantin Spinu, Constantin Gheorghies, Costica Morosanu, Dan Levcovici, Un principiu de tribosistematizare a structurilor mecanice complexe
• Polidor Bratu, Modelarea reologica a elementelor din neopren compozit pentru izolarea socurilor si vibratiilor
• Gheorghe Gheorghe, Integrarea si multiplicarea stiintelor tehnice in Rominia prin ingineria mecatronica si robotica
Lucrari prezentate in sectiunea Istoria tehnicii
Moderator: Horia Colan
• Florea Dudita, Fondatorul designului elementelor de masini – Leonardo da Vinci
• Valentin Ceausu, Cristian Pavel, Alexandru Popa, Andrei Vasilescu, O initiativa interuniversitara: Seminarul „Aspecte din istoria mecanicii“
• Octavian Bologa, Conrad Haas si manuscrisul sau de la Sibiu
• Gheorghe Manolea, Gogu Constantinescu, fiu al Craiovei – exponent al Rominiei
• Alexandru Popa, Profesorul Rudolf Voinaroski (1910 – 1973), fondatorul laboratorului de mecanica din IPGG – Bucuresti
• Ion Dumitru, ASTR in concertul academiilor de stiinte tehnice din Europa
• Lucrari prezentate in sectiunea Electrotehnica, Electronica, Calculatoare, Automatizari
• Moderatori: Aurel Cimpeanu, Ion Bibicu
• Toma Dordea, Radu Munteanu, Aurel Cimpeanu, Modelarea si simularea comportarii masinilor de curent alternativ in regim dinamic. Analiza critica
• Ion Boldea, Mihaela Codruta Paicu, Gheorghe-Daniel Andreescu, Controlul actionarilor de a.c. fara senzori de pozitie, bazat pe conceptul de „flux activ“
• Alexandru Hedes, Ioan Sora, Dan Nicoara, Aspecte privind procesarea eficienta a puterii la inalta frecventa la echipamentele pentru sudare cu arc electric
• Andrei Marinescu, O noua metoda de masurare a fortelor axiale in infasurarile transformatoarelor de putere in regim permanent si tranzitoriu
• Vladimir-Ioan Cretu, Mihai Micea, Ioana Sora, Realizari in domeniul calculatoarelor si tehnologiei informatiei in cadrul Departamentului calculatoare de la Universitatea „Politehnica“ din Timisoara
• Liviu Goras, Paul Ungureanu, Iolanda Alecsandrescu, Asupra formarii pattern-urilor in arhitecturi analogice paralele
• Lucian Vintan, Adrian Florea, Arpad Gellert, Forcing some architectural ceilings of the actual processor paradigm
• Octavian Pastravanu, Mihaela Matcovschi, Mihail Voicu, Contributii la tehnicile de analiza si proiectare bazate pe multimi invariante
• Emil Ceanga, Marian Barbu, Sergiu Caraman, Complexitatea modelelor in procesele de biofiltrare: de la ecologie la conducerea automata a sistemelor de epurare a apelor
• Alexandru Serbanescu, Noi abordari in studiul sistemelor si proceselor complexe
• Tiberiu Colosi, Livia Buzdugan, Metoda de modelare si simulare numerica pentru categorii de sisteme cu parametri distribuiti
• Ion Bibicu, Dezvoltari metodologice in spectroscopia Mössbauer
Lucrari prezentate in sectiunea Inginerie Chimica
Moderator: Liviu Literat
• Rodica Vilcu, Academi-cianul profesor I. G. Murgulescu, creatorul scolii de chimie fizica din Rominia
• Ion Teoreanu, Stefania Stoleriu, Cimenturi compozite pentru betoane durabile si competitive
• Valentin Popa, Biomasa ca sursa de energie si produse chimice
• Liviu Literat, Invatamintul tehnic superior la Universitatea Daciei Superioare in conceptia profesorului Vasile Pirvan
Lucrari prezentate in sectiunea Constructii
Moderator: Horea Sandi
• Horea Sandi, Ioan Sorin Borcia, Asupra criteriilor de verificare pentru izolarea bazei cladirilor, in conditiile tarii noastre
• Dan Precupanu, Codrin Precupanu, About the general stability of prestressed beams
• Rodica Nicoleta Dates, Ioan Curtu, Aspecte privind deformatiile in timp ale imbinarilor in lemn utilizate in constructii
• Nicolai Topa, Dragos Teodorescu, Victor Popa, Tendinte actuale privind conceptia podurilor de cale ferata si sosea
• Traian Onet, Henriette Szilágyi, Ofelia Corbu, Beto-nul autocompactant. Material cu impact ecologic
• Dan Stematiu, Altan Abdulamit, Abordari actuale in managementul sigurantei barajelor
• Ion Berbeleac, Dorel Zugravescu, Structura vulcanica neogena Bucium Frasin (Muntii Metaliferi) si mineralizatiile aurifere asociate
• Dumitru Fodor, Lignitul – importanta resursa energetica a Rominiei
(Continuare in pag. 8)
(Urmare din pag. 5)
Lucrari prezentate in sectiunea Stiinta si Ingineria Materialelor
Moderator: Leontin Druga
• Petru Moldovan, Wim Sillekens, Leontin Druga, Dan M. Constantinescu, Aliaje de magneziu pentru aplicatii structurale in industria de automobile
• Doru-Romulus Pascu, Marin Trusculescu, Mihaela Pascu, Caracterizarea structurala a unor microstraturi cermetizate
• Voicu Safta, Dorin Dehelean, Radu Cojocaru, Cristian Ciuca, Posibilitatile de monitorizare prin termografie in infrarosu a defectelor simulate la imbinari sudate prin frecare cu element activ rotator
• Elena Drugescu, Carmela Gurau, Gheorghe Gurau, Influenta tratamentelor termice asupra caracteristicilor unui AMF cu baza cupru
• Ioan Ilca, Vasile George Cioata, Cercetari privind caracteristicile calitative ale pieselor obtinute prin matritare in stare semisolida
• Virgiliu Dan Negrea, Realizari si perspective in domeniul automobilelor
• Eduard Radaceanu, Inginerie si management
• Aristide Dodu, In-dustria textila din Rominia: ieri, azi si miine
La conferinta au participat 74 de specialisti din 11 centre universitare, si anume: Bucuresti (27), Cluj-Napoca (15), Timisoara (8), Iasi (4), Craiova (2), Galati (3), Sibiu (2), Brasov (2) etc. In cadrul celor sase sectiuni ale conferintei au fost prezentate 48 de lucrari.
Lucrarile conferintei au fost publicate intr-un volum de 470 de pagini in Editura Mediamira si au fost tiparite intr-o conditie grafica deosebita. In volum au fost incluse un numar de 56 de lucrari. Editarea volumului a fost realizata de prof. dr. ing. Radu Munteanu si prof. dr. ing. Dorel Banabic.
In seara zilei de 12 noiembrie a fost organizat la unul din restaurantele cu traditie din Cluj-Napoca (Melody) un banchet la care au fost invitati toti participantii la conferinta.
In data de 13 noiembrie a fost organizat un program social care a inclus un tur al principalelor obiective turistice ale orasului Cluj-Napoca.
Conferinta de la Cluj-Napoca a fost intens mediatizata atit in mass-media locala, cit si in cea nationala. Astfel, au fost prezentate mai multe interviuri la citeva din posturile de televiziune si radio si au fost publicate mai multe articole in ziarele locale.
Prin amploarea participarii, prin nivelul stiintific al lucrarilor se poate considera ca manifestarea organizata la Cluj-Napoca a fost o reusita.
Alte articole

