Protejarea si valorificarea produsului intelectual
Data: 1-15 decembrie 2008
(Urmare din nr. trecut)
5. Se poate vinde o idee?
Am pus aceasta intrebare unui cunoscut din SUA si raspunsul a fost: „Se poate vinde orice, daca se gaseste cineva care sa cumpere; poti vinde aer? dar daca esti la 5000 m sub nivelul marii?“. Ce este o idee, de ce ar fi cineva interesat sa o cumpere? Sa luam niste exemple. In orasul C este o linie de tramvai si de cite ori se defecteaza o garnitura, circulatia tramvaielor este suspendata pentru o ora pina cind tramvaiul defect este remorcat de un camion greu si dus in depou. In orasul T au existat pe linga liniile de tramvai, linii laterale de refugiu, unde o garnitura defecta era impinsa de prima garnitura care venea dupa ea si circulatia se restabilea dupa putin timp. Nu ar putea fi aplicata solutia din orasul T pentru orasul C?
Cine ar putea fi interesat sa cumpere ideea? Daca ea este publicata, poate fi folosita de oricine fara niciun acord de la nimeni. Daca nu este publicata, ar putea fi interesanta pentru o firma care sa propuna primariei un contract pentru realizarea unui proiect care sa puna in practica ideea, firma care eventual ar putea obtine finantare din diferite surse. Ar putea fi interesanta pentru primarie, care ar putea organiza o licitatie de proiecte care sa rezolve problema. Ar putea fi interesanta pentru un partid care doreste sa ofere cetatenilor solutii pentru imbunatatirea transportului in comun. Daca autorul a publicat ideea, putin probabil sa mai poata spera un cistig material de pe urma ei. O idee asemanatoare ar fi tot pentru imbunatatirea transportului in comun si consta in realizarea unui sistem de urmarire a vehiculelor de transport in comun bazat pe automate care folosesc reteaua de telefonie mobila pentru a transmite pozitia vehiculelor. In statii, panouri digitale ar putea indica timpul pina la sosirea autobuzului sau tramvaiului, astfel incit cetateanul sa stie cit are de asteptat. O idee poate insemna mai mult decit aceste exemple, poate merge mai departe in ceea ce priveste detaliile tehnice sau modul in care poate sa produca venituri.
Pentru orice idee ramine valabil faptul ca ea ar putea eventual aduce venituri autorului daca ideea are valoare comerciala si este utilizata sau se gaseste cineva sa o cumpere. Pentru a spori posibilitatea valorificarii, ideea trebuie sa nu fie divulgata public si sa fie oferita sub un contract de confidentialitate. O idee se poate transforma in patent, in metoda de afaceri, in program de calculator, in opera artistica, in ceva care sa poata fi protejat eventual si altfel.
O idee ar putea sa ofere mai mult decit un patent in anumite conditii. Daca a fost deja transformata in patent, „zilele ei sunt numarate“. Exista termene limita pina cind poate fi patentata international, forma ei este fixa si cunoscuta, odata publicata. Un patent poate sa apara la momentul nepotrivit si de aceea sa nu permita o valorificare optima. Mouse-ul pe care-l folosim la calculatoarele personale a aparut prea devreme.
Dificultatea de a vinde o idee consta in faptul ca nu poti face publica o oferta cu destule detalii astfel incit ea sa devina interesanta. Nu exista o piata in care sa se stabileasca un pret pe baza de cerere si oferta. Nu exista probabil persoane sau organizatii dispuse sa riste si sa fie capabile sa gestioneze riscul.
6. Plicul cu idei
Plicul cu idei (Monitorul Oficial nr. 527 din 14 iulie 2008) este un serviciu oferit de OSIM care permite depunerea unei idei la OSIM cu respectarea confidentialitatii continutului, cu scopul atribuirii unei date certe de depunere. Regulamentul publicat mentioneaza faptul ca serviciul este destinat sa fie folosit pentru creatii care nu pot fi protejate altfel. Tot din regulament rezulta ca la inregistrare nu se verifica continutul din punct de vedere al posibilitatii de a fi altfel protejat. Pot exista motive pentru a dori sa protejezi, de exemplu, o idee care se poate transforma in inventie si probabil acest lucru este posibil folosind acest serviciu. Legea SUA privind patentarea este unica in lume prin aceea ca inventatorul este considerat cel care poate dovedi ca a avut primul ideea, first-to-invent, fata de legislatia din restul lumii, unde inventator este considerat primul care a inregistrat inventia (first-to-fill). Plicul cu idei poate fi o modalitate de a demonstra la ce data ai avut o anumita idee, in perspectiva patentarii in SUA. Este doar o situatie in care serviciul poate fi util. Pot exista idei cu valoare comerciala, care sa poata fi transformate in afaceri de succes, dar care din diferite motive sa nu fie brevetabile. Unul din motive ar putea fi acela ca nu este noutate pe plan mondial. Daca ai o idee despre care consideri ca poate fi transformata in afacere de succes, poti apela la serviciul plicul cu idei inainte de a semna un contract de confidentialitate cu un posibil investitor. Obiectul contractului ar putea fi continutul plicului cu idei si serviciul OSIM este in masura sa confirme existenta ideii, depunatorul si data depunerii. Putem sa ne imaginam o firma de consultanta care dezvolta documentatie pentru proiecte pe baza ideilor, pe baza surselor de finantare pentru clientii care doresc sa dezvolte acele proiecte, dar nu au posibilitatea sa le conceapa si sa protejeze legal ceea ce este de protejat pentru ca investitia sa insemne un risc mai mic. Firma de consultanta ar putea avea ca obiect asistarea celor care vor sa dezvolte o afacere de succes, o afacere originala, pornind de la o idee.
7. Contractul de confidentialitate
Exista situatii in care este necesar si util sa se semneze contract de confidentialitate. O firma poate avea toate motivele sa doreasca sa evite ca salariatii ei sa plece la concurenta si sa duca cu ei informatii pretioase. Software-ul este un domeniu in care protectia produsului intelectual se face prin mai multe instrumente, unul fiind si secretul solutiilor. Firma care doreste sa-si protejeze creatia va cere salariatilor sa semneze contract de confidentialitate, in care obligatiile privind nedivulgarea informatiilor se prelungesc citiva ani dupa plecarea de la firma. Exista situatii in care contractul de confidentialitate protejeaza afaceri la limita legalului, de exemplu, afaceri bazate pe jocuri piramidale. Este important ca in cazul in care esti in situatia de a semna un contract de confidentialitate sa ceri toate informatiile, sa stii ce semnezi. Transferul de tehnologie este insotit de contract de confidentialitate. Rominia in anii ´60 a cumparat licenta pentru locomotiva diesel electrica. Cei care aveau acces la sectiile unde se fabricau componentele trebuiau sa semneze un act privind confidentialitatea. Licenta a insemnat multa documentatie care nu putea fi protejata decit prin confidentialitate.
8. Politica firmelor privind sugestiile nesolicitate
Cu ocazia unui simpozion la Timisoara am ascultat o prezentare privind masini de masurat. Printre altele, vorbitorul a relatat faptul ca a fost la o firma specializata si a prezentat o solutie pe care o considera interesanta si utila pentru firma respectiva. A fost ascultat, dar nimeni nu a comentat solutia lui, nimeni nu i-a multumit. Firmele importante au o politica privind sugestiile nesolicitate. Parte din aceasta politica este sa nu se oblige cu nimic. Daca cineva crede cu adevarat ca are o solutie originala si valoroasa si doreste sa beneficieze de pe urma ei, trebuie sa gaseasca modalitati de a o proteja inainte de a o divulga, fie prin patent, fie prin contract de confidentialitate. O cautare pe Google „unsolicited suggestion policy“ poate sa conduca la mai multe informatii pe aceasta tema.
9. I-NET
Inventatorul independent se va confrunta cu probleme si pericole care ar putea depasi in complexitate chiar si obiectul creatiei lui. De ce oare exista ideea ca daca ai inventat ceva trebuie sa fii in masura sa realizezi documentatia pentru protectia legala? In SUA exista firme care te asigura ca te ajuta sa vinzi ideea, sa patentezi etc.; trebuie doar sa alegi una pe baza referintelor. Site-ul USPTO – Oficiul American de Patente – avertizeaza asupra pericolelor de a te increde in astfel de firme. InventNET este o retea pentru inventatori unde exista si o lista de discutii pe tema inventiilor. Poti pune intrebari, poti afla ce si cum sa faci pentru a-ti proteja si promova inventia. Cu ceva timp in urma a fost discutata incercarea de a se reforma legea inventiilor, in sensul de a se declara inventator primul care a depus in loc de primul care a inventat. A fost lansata o campanie impotriva acestei incercari si argumentul principal a fost ca sistemul actual a facut din SUA tara cu cele mai multe inventii. O alta tema semnalata a fost legata de o firma, Davison Design & Development, despre hotarirea judecatoreasca prin care este obligata sa plateasca sume de bani unor clienti inselati privind servicii de promovare a ideilor si inventiilor. Cineva din grup intreaba daca poate gasi persoane dispuse sa investeasca munca in ideea lui, iar raspunsul a fost ca de la idee la produs pot sa treaca 6 – 8 ani si nimeni nu e dispus sa astepte atit timp. Exista numeroase teme discutate si raspunsuri din partea unor persoane care au trecut prin experiente asemanatoare, poate fi un ajutor util.
10. NOLO
Biblioteca NOLO ofera carti pentru asistarea celor care vor sa se descurce singuri in probleme de legislatie. NOLO are o colectie care acopera legislatia privind proprietatea intelectuala. Crezi ca ai inventat ceva si vrei sa te protejezi – poti gasi carti in biblioteca NOLO scrise de persoane cu experienta de zeci de ani in domeniu, care te ajuta sa intelegi daca este cazul sa cheltuiesti bani cu ideea ta sau cu un avocat. Oricine doreste sa traiasca din activitate intelectuala ar trebui sa aiba un minim de intelegere despre modul in care se protejeaza si se valorifica produsul intelectual. Nu stiu ca in Rominia sa existe o actiune deliberata in acest sens. Intelectualii nu stiu si nu cred ca pot trai din produs intelectual fara sa fie salariati si prin urmare dependenti de organizatii si manageri care le pot impune uneori conditiile si temele. Cartile de la NOLO, desi se bazeaza in general pe legislatia din SUA, te pot ajuta sa intelegi esenta legislatiei proprietatii intelectuale, ce protejeaza fiecare lege, ce este si ce nu este protejat, ce organizatii internationale asigura uniformitate de principii in aceasta legislatie.
(Continuare in nr. viitor)
Alte articole

