Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare, la cumpana anilor. Demarajul in exercitiul bugetar 2014 - 2020
Data: 1 - 15 decembrie 2013
Ziua Cercetatorului si Proiectantului din Romania
La 19 noiembrie, Ministerul Educatiei Nationale, Academia Romana, Patronatul Roman din Cercetare si Proiectare si Federatia Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare si Proiectare din Romania au marcat Ziua Cercetatorului si Proiectantului prin organizarea unui simpozion cu tema „Cercetarea, dezvoltarea si inovarea - suport pentru dezvoltarea economica si sociala sustenabila“. Manifestarea s-a desfasurat in Amfiteatrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare - INMA. Reamintim ca instituirea acestei zile (prin hotarare de guvern) dateaza din 1994, in semn de omagiu fata de activitatea savantului american de origine romana George Emil Palade (nascut la 19 noiembrie 1912), laureat al Premiului Nobel pentru Medicina pe anul 1974.
La eveniment au participat reprezentanti ai Legislativului, Guvernului, organizatiilor de cercetare, patronatelor si sindicatelor, precum si ai mediilor academic si privat. Au fost prezenti, intre altii, ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie, ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica, Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediul de Afaceri si Turism, Maria Grapini, presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania, Vasile Candea.
In interventia sa, ministrul delegat Mihnea Costoiu a subliniat importanta pe care Guvernul o acorda cercetarii si educatiei. „Este pentru prima oara in istoria post-decembrista a tarii noastre, cand cercetarea si educatia au devenit obiective strategice ale politicilor de dezvoltare“, a declarat demnitarul. Totodata, a aratat ca Guvernul are in vedere, pe termen mediu, cresterea finantarii acordate cercetarii si proiectarii: „Prin planificari multianuale, intentionam sa directionam cel putin 1% din produsul intern brut catre cercetare, dezvoltare si inovare, concomitent cu atragerea investitiilor private in cercetare, dezvoltare si inovare, la acelasi nivel cu investitia publica“.
La manifestare a luat cuvantul si presedintele Academiei de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) si presedinte al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR), Mihai Mihaita, a carui interventie o redam in continuare:
„Astazi, in zi de sarbatoare, este o onoare pentru mine ca, in numele Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania si al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, sa transmit un mesaj colegial, de solidaritate si angajare comuna cu cercetatorii si proiectantii din tara noastra.
Tema propusa pentru marcarea Zilei Cercetatorului si Proiectantului din acest an, «Cercetarea, dezvoltarea si inovarea - suport pentru dezvoltarea economica si sociala sustenabila», vizeaza, incontestabil, o problema esentiala si definitorie a realitatilor contemporane.
In prezent si in viitorul previzibil, nu se poate concepe o dezvoltare economica si sociala sustenabila fara suportul ei fundamental, triada cercetare-dezvoltare-inovare, cu abordari concrete, realiste care sa nu se limiteze numai la diagnoze, oricat de folositoare ar fi ele, ci accentul sa se puna pe solutii, pe inovare.
Strategia Europa 2020, la care Romania este parte, prevede o dezvoltare durabila, inteligenta, bazata pe cercetare, dezvoltare si inovare. Avem programul de cercetare Orizont 2020. In aceste conditii, consider ca cel mai important rol il au cercetatorii si proiectantii, iar in mod inevitabil presiunea exercitata asupra lor se va amplifica. Fiecare individ va fi pus in situatia de a se adapta periodic schimbarilor ce vor avea loc pe piata muncii, iar perfectionarea, recalificarea si mobilitatea vor deveni preocupari curente. Schimbarea profesionala a modului in care se va concepe dezvoltarea economiei va putea fi sustinuta doar de oameni capabili sa inteleaga profunzimea schimbarilor, de cercetatori si proiectanti.
Tarile se vor confrunta, astfel, nu numai cu o revolutie industriala ci si cu una culturala. In noul context social-economic va conta enorm nivelul mult mai ridicat de pregatire profesionala si gradul de mobilitate a fortei de munca, inclusiv inalt calificata, pentru adaptarea la schimbarile frecvente in raportul dintre cerere si oferta. Formarea noilor generatii va fi componenta decisiva a strategiilor de dezvoltare, de modernizare, la toate nivelurile. In contextul international actual, fiecare natiune va fi cotata mai bine sau mai slab in functie de calitatea capitalului ei uman.
Aceasta pozitionare va depinde de capacitatea tarilor de a dispune de sisteme performante de formare a tinerelor generatii. Foarte importanta va fi marirea investitiilor in educatie si cercetare. De asemenea, va conta - intr-o masura considerabila - disponibilitatea de a avea cercetatori, cadre cu inalta calificare, precum si capacitatea de a atrage materie cenusie de calitate superioara din alte tari. La noi se pune problema pastrarii cercetatorilor - cautati si apreciati in toata lumea.
Acesta va fi un instrument geopolitic prioritar ce va avantaja tarile ce vor actiona, din timp, la aceste schimbari. Tarile care nu se vor adapta la aceste cerinte ale revolutiei tehnologice, ale dezvoltarii economice si sociale sustenabile vor ramane intr-o stare de dependenta economica. Se vorbeste chiar de posibilitatea aparitiei unei noi forme de «colonialism», generat de ritmul adaptarii tarilor la noua revolutie industriala.
In Romania, unde preocuparea pentru perspectiva imediata ramane dominanta, in mod firesc se pune intrebarea in ce masura suntem pregatiti pentru astfel de schimbari radicale.
Marile puteri globale (SUA si China) sunt angrenate in aceasta competitie investind sume uriase in educatie si cercetare - urmarind fiecare sa castige in conditiile noii revolutii industriale. Uniunea Europeana, in schimb, se afla in impas fiind blocata intre politicile de austeritate, care genereaza recesiune si dorinta de a fi un factor de avangarda in dezvoltarea economica.
Nu avem dreptul, aici, la noi acasa, sa trecem cu vederea asemenea probleme acute, majore, iar orice intarziere in conceperea si trecerea la aplicarea unei strategii nationale de dezvoltare sustenabila va avea consecinte de o gravitate exceptionala.
Referitor la perspectivele tarii noastre, luand in considerare starea precara a economiei, marea datorie externa, confuzia politica, dependenta excesiva fata de factorii externi si lipsa unei politici pro-active bazate pe o viziune pe termen lung, nu avem inca certitudinea unei evolutii pozitive a economiei si societatii romanesti. Prin fonduri reduse de la an la an alocate cercetarii, nu se intrevad perspective incurajatoare in conditiile unei lumi aflate in fata unor schimbari economice, tehnice si sociale majore.
Factorii de decizie politica, lumea afacerilor sunt chemate sa reflecteze nu doar la ciclul electoral scurt si la obtinerea profitului imediat, ci si la perspectivele dezvoltarii pe termen lung.
Ne aflam in situatia de a opta in mod transant intre incercarea de a tine pasul cu cerintele cuprinse in programul de dezvoltare durabila a Romaniei pana in anul 2030, aprobat in anul 2008 - despre care nu se mai vorbeste - si ramanerea in urma imperativelor globale, cu consecintele de rigoare.
O schimbare majora a conceptiilor si politicilor care sa favorizeze dezvoltarea social economica sustenabila in pas cu vremea este, asadar, un deziderat major care se cuvine sa fie sustinut puternic de comunitatea stiintifica. Implicarea cercetatorilor si proiectantilor, a noastra, este vitala.
Secretul eficientei este munca, munca staruitoare, aceea care poate invinge orice, dar sa existe conditii corespunzatoare, stimulente, incurajari si aprecieri.
Ziua Cercetatorului si Proiectantului este un prilej cum nu se poate mai potrivit pentru afirmarea publica a crezurilor, a idealurilor, dar si a recunostintei noastre.
Multumesc si acum Departamentului Cercetarii din Ministerul Educatiei Nationale pentru sprijinul primit in desfasurarea activitatii noastre de cercetare, de promovare a stiintei si tehnicii, de editare a literaturii tehnico-stiintifice. Multumesc, de asemenea, celorlalte institutii de cercetare si din industrie cu care am colaborat.
Va rog sa contati pe implicarea noastra in activitatile de cercetare, dezvoltare si inovare. Transmit acest mesaj, cu convingerea ca impartasim aceleasi crezuri, aceleasi valori sub semnul unui interes suprem, interesul national. Avem obligatia morala fata de tara, de prezentul si viitorul ei, sa gasim solutii de progres si dezvoltare.
Inchei cu urarea rostita la reuniuni academice «Vivat, crescat, floreat» - cercetarea si proiectarea romaneasca.
La multi ani!“
Programul-cadru european pentru cercetare si inovare „Orizont 2020“
Dupa cum am mai informat, Comisia Europeana a lansat recent Programul-cadru european pentru cercetare si inovare Orizont 2020, Romania fiind prima tara unde s-a lansat aceasta initiativa. Programul dispune de un buget de 70 de miliarde de euro pentru urmatorii sapte ani (cel mai mare program de cercetare al Uniunii de pana acum si unul dintre cele mai mari din lume) si urmareste in mod sistematic finantarea proiectelor capabile sa duca la indeplinire obiectivele tehnice, stiintifice, educationale si sociale asumate de statele membre prin intermediul Strategiei Europa 2020. Programul isi propune si consolidarea pozitiei UE ca lider mondial in domeniul stiintific, prin finantarea de programe de cercetare cu impact in sanatate si securitate alimentara, bio-economie, eficientizarea sistemelor de transport, combaterea schimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si edificarea unor societati sigure, inovatoare si incluzive. Programul se adreseaza cercetatorilor si aplicantilor din toate statele UE.
La momentul lansarii Orizont 2020 in Europa, cercetarea si educatia au devenit obiective strategice ale politicilor de dezvoltare pentru toate tarile UE, scopul final fiind cresterea competitivitatii la nivel european. Institutele de invatamant superior si cercetare vor juca rolul de liant intre dezvoltarea tehnologica si cresterea economica.
Orizont 2020 va creste cu siguranta investitiile in cercetare-dezvoltare in Romania, care sunt mai mici decat media europeana. Cea mai buna cale de a accelera impactul investitiilor in R&D va fi prin cooperare internationala in sectoare de top precum automotive, IT&C, security. Orizont 2020 va finanta cercetarea „in line“ cu sectoarele prioritare. Programul va fi orientat spre industrie, catre facilitatile existente: IT&C, transporturi, nanotehnologii etc. Orizont 2020 nu este doar o cale de a imbunatati sistemul, ci si o modalitate de a crea joburi noi pentru spatiul european.
Viziunea de ansamblu
Programul-cadru pentru cercetare si inovare Orizont 2020 sprijina punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020 si a altor politici ale Uniunii si include pentru prima data si Programul-cadru pentru competitivitate si inovare si Institutul european pentru inovare si tehnologie.
Orizont 2020 este un instrument-cheie in implementarea initiativei emblematice „O Uniune a inovarii“, ce isi propune sa contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare in cadrul Uniunii Europene, prin mobilizarea unui buget de peste 70 de miliarde de euro pentru cercetare, dezvoltare si inovare.
Pentru stiinta, un buget de 24,341 miliarde de euro
Acest obiectiv urmareste cresterea nivelului de excelenta al bazei stiintifice a Europei si asigurarea unui flux constant al cercetarii de talie mondiala pentru a garanta competitivitatea pe termen lung a Europei. Se vor sprijini efectuarea de cercetari „de frontiera“ si se va continua activitatea Consiliului European pentru Cercetare, finantarea inaugurarii de domenii noi si promitatoare de cercetare si inovare prin sprijinirea tehnologiilor viitoare si emergente, asigurarea formarii profesionale si dezvoltarii carierelor pentru cercetatori prin actiunile Marie Sklodowska-Curie si asigurarea unor infrastructuri de cercetare de talie mondiala pentru Europa.
Inovarea, ca parghie a dezvoltarii industriale
Obiectivul va urmari - prin alocarea a 17,015 miliarde de euro - transformarea Europei intr-un loc mai atractiv pentru a investi in activitatile de cercetare si inovare prin promovarea activitatilor pentru care intreprinderile sunt cele care stabilesc ordinea de zi.
Acest lucru va avea ca rezultat investitii majore in principalele tehnologii industriale, maximizarea potentialului de crestere al societatilor europene prin punerea la dispozitia acestora a unor niveluri adecvate de finantare si ajutarea IMM-urilor inovatoare sa se dezvolte astfel incat sa devina societati de varf la nivel mondial.
Aceasta va duce la atingerea unei pozitii de lider in tehnologiile industriale si generice, facilitarea accesului la finantarea de risc, acordarea de sprijin in intreaga Uniune pentru inovarea in cadrul IMM-urilor.
Pentru abordarea provocarilor globale, un buget de 30,956 miliarde euro
Acest obiectiv reflecta prioritatile politice ale Strategiei Europa 2020 bazata pe provocari pentru a caror rezolvare se vor reuni resursele si cunostintele din diferite domenii, tehnologii si discipline, inclusiv stiintele sociale si umaniste. Finantarea se va concentra asupra urmatoarelor provocari: sanatate, schimbari demografice si bunastare; securitatea alimentara, agricultura durabila, cercetarea marina si maritima si bio-economia; surse de energie sigure, ecologice si eficiente; mijloace de transport inteligente, ecologice si integrate; actiunile climatice, utilizarea eficienta a resurselor si materiile prime; societati favorabile incluziunii, inovatoare si sigure.
Programul va fi completat de masuri suplimentare pentru a finaliza si dezvolta in continuare Spatiul european de cercetare pana in 2014. Aceste masuri vor avea ca scop inlaturarea barierelor pentru a crea o adevarata piata unica pentru cunoastere, cercetare si inovare.
O noua abordare strategica
Orizont 2020 prezinta o serie de caracteristici noi care fac ca initiativa sa fie adecvata pentru promovarea cresterii economice si abordarea provocarilor societale. Acestea includ: o simplificare foarte mare prin intermediul unei structuri mai simple a programului si al unui set unic de reguli, printr-un grad mai mic de birocratie datorat unui model de rambursare a costurilor usor de utilizat, prin intermediul unui punct unic de acces pentru participanti, datorita unor formalitati mai putin numeroase pentru pregatirea propunerilor, prin reducerea numarului de controale si audituri, cu scopul general de a reduce cu 100 de zile perioada medie de acordare a finantarii; o abordare favorabila incluziunii, deschisa noilor participanti, asigurandu-se posibilitatea de a participa si participarea efectiva a cercetatorilor si a inovatorilor de varf din intreaga Europa si din afara acesteia; integrarea cercetarii si a inovarii prin asigurarea continua si coerenta a finantarii de la idee la piata; mai mult sprijin pentru inovare si activitatile apropiate de piata, ceea ce conduce la un stimulent economic direct.
Consolidarea participarii IMM-urilor, obiectiv prioritar
Orizont 2020 sprijina IMM-urile cu potential de inovare semnificativ si care poseda capabilitati de a introduce pe piata solutii tehnologice revolutionare si solutii inovatoare in materie de servicii, prin introducerea unui instrument dedicat de finantare.
„Inovarea in IMM-uri“ este o activitate specifica pentru IMM-urile cu preocupare intensa pentru cercetare. In cadrul acesteia vor fi prevazute masuri care sa consolideze capacitatea de inovare a IMM-urilor, cum ar fi crearea de retele si brokerajul, si care sa permita IMM-urilor sa beneficieze de tehnologie, intrand in legatura cu cercetatori si inovatori din intreaga Europa.
„Accesul la finantarea de risc“ va pune un accent puternic pe IMM-uri. Pentru mecanismul de imprumut, accentul pe IMM-uri va fi intensificat prin recurgerea la intermediari financiari la nivel national si regional si se va axa pe investitii in faza de inceput, cu posibilitatea de a realiza investitii in faza de extindere si de crestere impreuna cu mecanismul de capitaluri proprii din cadrul programului pentru competitivitatea intreprinderilor si a IMM-urilor.
Mecanismul de capitaluri proprii si componenta legata de IMM-uri a mecanismului de imprumut vor fi implementate ca parte a doua instrumente financiare ale UE care furnizeaza capitaluri proprii si imprumuturi pentru sprijinirea cercetarii si a inovarii in cadrul IMM-urilor si a cresterii economice a acestora, impreuna cu mecanismele de capitaluri proprii si de imprumut din cadrul programului pentru competitivitatea intreprinderilor si a IMM-urilor.
Largirea participarii si stimularea excelentei
In cadrul Orizont 2020 exista o serie de instrumente si masuri dedicate largirii participarii si stimularii excelentei din regiunile cu o participare redusa la programul cadru, avand scopul de a maximiza avantajele competitive pe care le prezinta fiecare regiune si de a contribui la reducerea decalajului existent in Europa la nivelul cercetarii si inovarii. Avand in vedere ca prin extinderea participarii s-ar asigura exploatarea eficienta a tuturor resurselor umane si de infrastructura de care dispune Uniunea, se va obtine astfel cresterea competitivitatii europene, obiectiv asumat prin Strategia Europa 2020.
Resurse pentru formarea viitorilor specialisti
Actiunile Marie Sk?odowska-Curie (MSC), bursele de cercetare si Institutul European de Inovare si Tehnologie (EIT) vor obtine fonduri considerabil mai mari in cadrul noului buget Orizont 2020 al UE pentru cercetare si inovare, adoptat de Parlamentul European. Actiunile MSC si EIT intra in competenta comisarului european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret, Androulla Vassiliou, care a descris votul drept „un impuls puternic pentru cercetarea europeana si pentru intreprinzatorii de maine“.
Actiunile MSC reprezinta 8% din bugetul total al Orizont 2020, beneficiind de o finantare de peste 6 miliarde de euro pentru perioada 2014 - 2020, cu aproximativ 30% mai mult decat alocarea actuala de 4,7 miliarde de euro pentru aceste actiuni pentru perioada 2007 - 2013. Noul buget va sprijini peste 65 000 de cercetatori, din care aproape 40% vor fi doctoranzi. EIT va beneficia de un buget de 2,7 miliarde de euro pentru perioada 2014 - 2020, adica 3,5% din bugetul total al UE pentru cercetare si inovare. Aceasta reprezinta o crestere semnificativa fata de bugetul EIT initial, care era de aproximativ 300 de milioane de euro pentru perioada 2008 - 2013. Fondurile vor consolida capacitatea de cercetare si inovare a UE si vor sprijini crearea de locuri de munca si cresterea.
„Prin intermediul Institutului European de Inovare si Tehnologie si al actiunilor Marie Sk?odowska-Curie, Uniunea Europeana isi mareste considerabil investitiile in oamenii care poseda cunostintele si talentul necesare pentru a inova si a schimba vieti. Aceasta este o veste extraordinara pentru comunitatea de cercetare si pentru intreprinzatorii de maine ai EIT“, a declarat comisarul Vassiliou.
Cresterea bugetului subliniaza importanta acordata actiunilor MSC, care vor asigura formarea noii generatii de cercetatori in Europa. Aceste actiuni ii vor sprijini pe cercetatori in toate etapele carierei lor, indiferent de nationalitate. Cercetatori din toate disciplinele, de la asistenta medicala de urgenta la cercetarea fundamentala, vor fi eligibili pentru finantare. Actiunile vor sprijini, de asemenea, doctoratele industriale, care combina cercetarea academica cu munca in intreprinderi, dar si alte actiuni de formare inovatoare care sporesc capacitatea de insertie profesionala si dezvoltarea carierei.
EIT va juca un rol esential in promovarea unei cresteri dinamice si inovatoare in Europa, prin eliminarea lacunelor dintre invatamantul superior, cercetare si mediul de afaceri si prin sprijinirea intreprinderilor nou infiintate si a programelor de formare post-universitare specializate. Institutul functioneaza prin intermediul comunitatilor de cunoastere si inovare (CCI), un concept avansat de parteneriate public-privat transfrontaliere.
Cercetatorii cu experienta care vor beneficia de burse vor fi incurajati sa petreaca o perioada de timp in afara mediului academic, in intreprinderi si alte organizatii.
Actiunile preconizate vor sprijini, totodata, schimburile de personal din domeniul cercetarii si inovarii in Europa, in cadrul unor parteneriate care vor include universitati si alte organizatii, dar si schimburile la nivel mondial, pentru a consolida cooperarea internationala in domeniul cercetarii si inovarii. Prin mecanismul COFUND (cofinantarea programelor regionale, nationale si internationale), actiunile vor completa programele regionale, nationale si internationale pentru formarea in domeniul cercetarii cu pana la 50% din finantarea totala. Acest mecanism va fi extins si la cercetatorii aflati la inceput de cariera si va intari legaturile cu fondurile structurale si de investitii ale UE.
Principala misiune a Institutului European de Inovare si Tehnologie, creat in 2008, este de a promova competitivitatea statelor membre prin reunirea unor institutii de invatamant superior, centre de cercetare si intreprinderi de excelenta pentru a se concentra asupra provocarilor societale majore. EIT are sediul administrativ la Budapesta.
In prezent exista trei CCI (Climate, InnoEnergy si EIT ICT Labs) care reunesc peste 350 de parteneri dintre cele mai performante universitati, companii si centre de cercetare europene. EIT a oferit deja cursuri de formare in domeniul antreprenoriatului pentru mai mult de 1000 de studenti si a contribuit la crearea a peste 100 de intreprinderi. Au fost lansate circa 90 de noi produse, servicii sau procese si peste 400 de idei de afaceri sunt dezvoltate in prezent in cadrul CCI.
Incepand cu anul 2014, EIT si CCI vor continua sa isi promoveze noua abordare in materie de inovare prin activitati de difuzare si comunicare. In particular, sistemul regional de inovare va favoriza inovarea in intreaga Uniune, permitand parteneriatelor dintre institutii de invatamant superior, organizatii de cercetare, companii si alte parti interesate de inovare sa colaboreze indeaproape cu CCI.
Alte articole




