De ce fel de crestere economica avem nevoie?
Data: 1 - 15 decembrie 2013
Cu mai multe prilejuri, la acest sfarsit de an, analiza bilantului activitatii economice a constituit suportul unor proiectii pe termen mediu si lung. Unul dintre aceste prilejuri l-a oferit vizita in tara noastra a fostului director al FMI, Michel Camdessus, demnitarul care a fost implicat direct in 1990 - 1991 in reluarea relatiilor Romaniei cu organizatia financiara internationala si, apoi, in incheierea primelor acorduri stand-by postdecembriste. Cartea sa de vizita este impresionanta, iar punctele de vedere pe care le-a exprimat la Bucuresti au reprezentat o sinteza a unei experiente demne de invidiat cu seria de reflectii impusa de o evaluare „autocritica“ a activitatii proprii si a organismului pe care l-a condus timp de mai bine de un deceniu.
Este demna de toata atentia modalitatea prin care oaspetele a scos in evidenta invatamintele relevate nu numai de solutiile pozitive promovate de FMI, ci si de erorile comise. Intre acestea, accentul exagerat pus pe politicile de austeritate. In acelasi timp, „retetele“ cel putin neinspirate continute in acordurile stand-by au capatat o doza sporita de gravitate prin politicile interne care au dus la diminuarea potentialului productiv al Romaniei.
Toate aceste considerente nu au avut doar un rol de evocare istorica, ci au permis atat fostului director al FMI, cat si personalitatilor romane prezente la intalnirea cu distinsul oaspete, sa abordeze o tema fundamentala: de ce fel de crestere economica are nevoie Romania? Concluzia majora a intrunit cele mai multe adeziuni. Este vorba despre necesitatea de a atinge o crestere economica anuala de cel putin 4 - 5 procente prin indeplinirea unui set de conditii. Prima se refera la accelerarea procesului investitional, dar nu oricum, ci in vederea realizarii unor obiective productive cu cererea asigurata, aliniate la cele mai noi tendinte ale progresului stiintifico-tehnic pe plan mondial. In acest sens, s-au identificat unele domenii prioritare, intre care productia agroalimentara, constructiile de masini, IT, agricultura. A doua conditie vizeaza mentinerea echilibrelor macroeconomice atinse cu mare greutate in anii de criza, in asa fel incat sacrificiile la care a fost supusa marea majoritate a populatiei tarii sa nu fi fost zadarnice.
Michel Camdessus a atras atentia asupra unor mari provocari la care va fi supusa si economia Romaniei: „Aveti un foarte ambitios obiectiv aici, de a accelera cresterea economica, de a promova in continuare masurile structurale pentru a fi siguri ca pesimistii vor avea surpriza sa vada de ce este capabila tara dvs. Uitandu-ma la multele realizari ale lumii, preconizate pentru anul 2020, cred ca si Romania ar trebui sa se alature tarilor care se pregatesc cu seriozitate pentru noile provocari. Cred ca in aceasta lume noua contributia Romaniei poate si trebuie sa fie una importanta“. Concretizand, fostul director al FMI a aratat ca preocuparea centrala trebuie sa fie aceea de a atinge un ritm de crestere economica sanatoasa, care sa reduca semnificativ decalajul fata de Zona Euro. In acest sens, a indemnat sa se gaseasca „cocktail-ul macroeconomic“ potrivit, a carui principala „materie prima“ trebuie sa o constituie valorificarea resursei umane. Este „cresterea economica inteligenta“ pe care o sustine Uniunea Europeana, iar tot ceea ce concura la atingerea acestui obiectiv reprezinta nu numai o cerinta dezirabila, ci si terenul cel mai fertil de fructificare a potentialului creativ, inainte de toate al comunitatii ingineresti din tara noastra. Intrebarea pusa in titlul acestor notatii impune, asadar, aprofundarea a tot ceea ce s-a acumulat pana in prezent in materie de PROIECT DE TARA, mai ales prin manifestarea tot mai activa a ceea ce indeobste se numeste spirit ingineresc: viziune, masura, creativitate, angajare civica.
Alte articole


