Optimism bugetar

Dupa cum se deruleaza procedurile legale, exista toate premisele ca, pana la sfarsitul anului, tara sa aiba bugetele pe 2016. Sigur, ar fi fost de preferat - daca tot facem trimitere la lege - ca, la data aceasta, respectivele proceduri sa se fi incheiat, dar n-a fost sa fie, mai ales din cauza schimbarilor care au intervenit pe scena politica. Deocamdata nu este cazul sa comentam prea multe cifre, ci esentiale sunt orientarile pe care le anticipeaza proiectele de bugete. Adica, mai simplu spus, ce anume politici publice sunt avute in vedere de „un guvern de tehnocrati“ - cum este incorect numit. Este o contradictie in termeni sa vorbesti despre „tehnocrati“ in conditiile in care ratiunea de a fi a unui Guvern consta tocmai in promovarea intregii politici interne si externe a statului. Dar, nu elementele de ordin terminologic merita cea mai mare atentie.
Un prim aspect este relevat de faptul ca, inainte de a fi aprobate in Guvern, proiectele de buget au fost discutate de primul-ministru cu liderii partidelor parlamentare, consensul realizat fiind de bun augur. Un al doilea aspect, tot din sfera politica, vizeaza preluarea aproape integrala de catre noul Guvern a proiectelor precedentului Cabinet. Astfel, pe de-o parte, se vadeste realism („rescrierea“ bugetelor ar fi necesitat mult timp, inclusiv prin elaborarea altor studii de impact), iar, pe de alta parte, se asigura o continuitate de care tara nu prea a avut parte, in conditiile unei alternante la putere.
In ceea ce priveste orientarea de baza, multi analisti au identificat o combinatie mai putin obisnuita, cea a relaxarii fiscale (reducerea de taxe si impozite, in special a TVA, de la 24% la 20%) cu semnificative sporuri de venituri pentru doua categorii ale populatiei, bugetari (cu 10 procente) si pensionari (cu 5%). Combinatia la care ne referim este mai putin obisnuita (ca sa nu spunem altfel), deoarece relaxarea fiscala are, de regula, drept consecinta principala micsorarea veniturilor statului.
Pe ce se bazeaza (vorba lui Moromete) Guvernul cand a adoptat o asemenea politica bugetara? Inainte de toate, pe cresterea produsului intern brut cu 4,1% in 2016. Astfel, se creeaza doua premise principale: posibilitatea cresterii veniturilor si marirea deficitului pana aproape de 3% (nivel maxim impus de procesul de convergenta cu UE). Mai mult decat atat: pentru sporirea veniturilor bugetare se mizeaza si pe o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, inclusiv prin combaterea mai eficienta a evaziunii fiscale.
Toate acestea se cer puse, insa, in legatura cu anul electoral 2016. Majorarile anuntate nu numai la cele doua capitole, ci si la cheltuieli pentru sanatate, educatie, cultura (e drept, in proportii diferite, dar tot majorari sunt), ca si pentru bugetele locale au - daca dorim sa fim sinceri pana la capat - un iz electoral clar. Ceea ce nu inseamna, fireste, ca este rau ca se aloca plusuri de resurse in respectivele domenii.
„Anvelopa“ bugetara dimensionata in functie de venituri nu s-a marit, totusi, intr-o asemenea masura incat sa nu fie nevoie sa se diminueze cheltuielile pentru alte domenii comparativ cu 2015. Desi anul pe care il incheiem a fost deficitar la capitolul investitii, in special pentru infrastructura, pentru 2016 se prevede inca o diminuare a alocarilor. Pe aceasta tema este de discutat serios, aprofundat. O vom face cu alte prilejuri. Acum, retinem un element negativ extrem de important.
In concluzie, punand in balanta si ceea ce este pozitiv si ceea ce este negativ, avem temeiuri sa consideram ca doza de optimism generata de proiectele de buget pentru anul viitor nu este lipsita de suportul stiintific necesar pentru o constructie solida, ceea ce - parafrazand termeni ingineresti - inseamna o rezistenta reala la posibile socuri, o rezilienta care inspira o mai mare incredere ca in 2016 Romania va progresa prin mai buna valorificare a avantajelor si comparative si competitive certe.