Ziua Cercetatorului si Proiectantului 2015

Cum este bine cunoscut, in 1994 s-a decis, printr-o Hotarare de Guvern, ca la 19 noiembrie sa se marcheze Ziua Cercetatorului si Proiectantului din Romania, in semn de omagiu fata de activitatea savantului american de origine romana George Emil Palade (1912 - 2008), laureat al Premiului Nobel pentru Medicina, in 1974.
Anul acesta, Ziua Cercetatorului si Proiectantului din Romania a fost marcata la Bucuresti prin simpozionul cu tema Cercetarea, dezvoltarea si inovarea - suport pentru competitivitate economica si dezvoltare sociala. Evenimentul a avut loc la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA) din Bucuresti, fiind organizat in colaborare de Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, Academia Romana, Patronatul Roman din Cercetare si Proiectare si Federatia Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare-Proiectare din Romania. Au participat numerosi reprezentanti ai institutelor de profil din tara, precum si ai Guvernului si Academiei Romane.

Implicare stiintifico-civica
Lucrarile simpozionului au fost conduse de dr. ing. Ion Stanciulescu, presedintele Patronatului Roman din Cercetare si Proiectare. Mesajele, comunicarile si interventiile participantilor au prilejuit un amplu schimb de opinii si de idei privind evolutia si perfectionarea continua a activitatii de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, afirmand din nou potentialul comunitatii cercetatorilor si proiectantilor, acest esalon de elita al intelectualitatii romanesti, de a se implica in dezvoltarea economica si sociala a tarii.
In interventia sa, prof. dr. ing. Tudor Prisecaru, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica si Inovare, a aratat ca bugetul alocat cercetarii va fi mai mare anul viitor, ceea ce va permite finalizarea proiectelor incepute si organizarea a 1 - 2 competitii noi. In acest context, se recomanda cercetatorilor sa se indrepte catre domeniul aplicativ pentru ca rezultatele sa devina palpabile. Se prevede ca si finantarea programului nucleu, orientat spre competitivitate, sa fie mai consistenta. O atentie sporita trebuie acordata insa diseminarii rezultatelor obtinute prin cercetare. De asemenea, trebuie depuse eforturi mai mari pentru accesarea de fonduri din programele structurale de la celelalte ministere. Protectia mediului reprezinta o prioritate in cadrul programelor structurale. Totodata, s-a relevat ca este de dorit ca atat universitatile, cat si institutele de cercetare sa devina si furnizoare de echipamente pentru cercetare.
Salutul Academiei Romane a fost adus de acad. Florin Gheorghe Filip, presedintele Sectiei de Stiinta si Tehnologia Informatiei.

Constientizarea imperativelor inovarii
Presedintele Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR) si al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR), Mihai Mihaita, a prezentat mesajul comun al celor doua institutii, subliniind ca „tema propusa pentru marcarea Zilei Cercetatorului si Proiectantului din acest an vizeaza un domeniu esential, definitoriu al realitatilor contemporane“ apreciindu-se ca, in prezent si in viitorul previzibil, nu se poate concepe o dezvoltare economica si sociala sustenabila fara suportul triadei cercetare-dezvoltare-inovare.
Vorbitorul a facut trimitere la Anuarul Statistic al Romaniei din anul 2014, care contine un tablou concludent al adevaratelor stari de fapt. Astfel, din totalul companiilor din tara noastra care sunt active, doar 2,4% au preocupari in materie de inovare de produs, 1,8% de inovare de proces, 12,7% de inovare si de produs si de proces, iar peste 83% nu au nicio activitate de inovare. O recenta statistica mai arata ca din Top 100 de companii intrate in insolventa, 88 sunt cu capital autohton. Nu exista, deocamdata, date privind IMM-urile, dar este de presupus ca situatia este asemanatoare.
In continuare, presedintele AGIR si al ASTR a prezentat o serie de comparatii utile. Bunaoara, in Statele Unite ale Americii si in alte zeci de tari dezvoltate de pe toate continentele inovarea reprezinta insusi „modul de viata“ al companiilor. Sunt succese ale intreprinzatorilor generate de propriile lor inovatii si, simultan, de asimilarea inovatiilor altora. In anul 2011, presedintele Obama, in Raportul despre starea natiunii, spunea: „Ce trebuie sa facem - si ce America face mai bine decat oricine altcineva - este sa aprindem creativitatea, imaginatia, inventivitatea, capacitatea de inovare a oamenilor nostri“. Aceasta declaratie a fost urmata de masuri, de actiuni, de alocarea fondurilor adecvate, de perfectionarea organizarii si functionarii nucleelor de cercetare chiar si in companii cu resurse modeste, asigurandu-i iesirea din criza. Si la nivelul Uniunii Europene s-a constientizat imperativul inovarii, ca vector al proceselor de depasire a crizei, prin lansarea Strategiei Europa 2020, ca baza a unor ample programe de stimulare a trinomului cercetare-dezvoltare-inovare.
In aceeasi sfera de preocupari, este de mentionat ca, la 1 iulie 2015, la Sesiunea plenara a Consiliului Economic si Social European (CESE), s-a dezbatut si s-a adoptat un document referitor la imbunatatirea politicilor de sprijinire a IMM-urilor in vederea dezvoltarii lor, in primul rand prin inovare. Amplul document prezinta propuneri concrete, intre care necesitatea constituirii in fiecare stat membru, deci inclusiv in Romania, a unui „Intergrup IMM“ care sa coordoneze intreaga activitate de sprijinire a cresterii competitivitatii prin promovarea creativitatii tehnico-economice. Se au in vedere alocari directionate de fonduri ale Bancii Europene de Investitii, precum si prin fondurile structurale si de coeziune in scopul stimularii activitatii de tip CDI.
Vorbitorul a reamintit unele dintre cauzele ramanerii in urma din acest domeniu in Romania, in pofida unor exceptii demne de aprecieri deosebit de pozitive.
O parte a fondurilor europene nerambursabile a fost orientata spre stimularea competitivitatii companiilor prin inovare, insa, pe total, in exercitiul 2007 - 2014, s-au accesat in scopul amintit numai 124 de milioane de euro, ceea ce reprezinta mai putin de 10% din suma care a fost disponibila.

„Nu se poate vorbi despre creativitate fara o educatie temeinica si permanenta“
Presedintele AGIR si al ASTR a apreciat ca „domnul ministru Adrian Curaj va reusi sa ii determine pe cei care administreaza fondurile la nivel national sa acorde importanta cuvenita cercetarii si sa inteleaga efectele economice importante pe care le aduce inovarea (...). Mi se pare incurajator modul in care au demarat o serie de programe nationale si europene in aceasta directie. Este o tendinta care, potrivit prognozelor oficiale, se va accentua in perioada urmatoare. De aici se cuvine pornit in evaluarea posibilitatilor de dezvoltare a companiilor prin inovare. Cel mai important lucru este sa se faca schimbari majore in educatie pentru ca tinerii, pe langa cunostinte, sa aiba experienta practica si exemple pe care sa le urmeze. Este cunoscut ca invatarea nu se termina in scoala sau in facultate. Nu se poate vorbi despre creativitate fara o educatie temeinica si permanenta. Creativitatea vine din nevoi, iar noi avem multe nevoi“.
Dupa ce a relevat ca Romania se contureaza ca o tara creativa, este bine vazuta in ceea ce priveste aceasta orientare, inclusiv in partea artistica, vorbitorul a conchis: „In ceea ce ne priveste pe noi, membrii din Asociatia Generala a Inginerilor din Romania si din Academia de Stiinte Tehnice din Romania, se impune ca - la toate nivelurile - incepand cu cele de baza, sa promovam si sa sustinem solutii care sa asigure resursa umana necesara pentru inovare, factorul decisiv in procesul de dezvoltare durabila, sustenabila a companiilor. In acelasi timp, vom dezvolta activitatea de colaborare cu mediul economic - vom sprijini creativitatea si inovarea“.
Mai consemnam ca, in cuvantul sau, Radu Minea, presedintele Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare-Proiectare din Romania, a atras atentia ca mai multe institute de cercetare din tara noastra, printre care ISPIF, IPCUP, ICEMENERG, din diverse cauze, au ajuns in pragul colapsului si au nevoie urgenta de ajutor, inclusiv financiar, din partea autoritatilor.