Monitorul european al educatiei si formarii

Cea mai recentă ediţie a Monitorului educației și formării, publicat anual de Comisia Europeană, evidențiază anumite progrese făcute de România în 2015. Totodată, raportul atrage atenția asupra ratei mari de părăsire timpurie a sistemelor de educație și formare și a ponderii încă reduse de absolvenți de studii superioare din România, dar și a nivelului scăzut al cheltuielilor publice destinate educației.

Ponderea absolvenților de studii superioare din România - 25,6%

În ţara noastră, rata de părăsire timpurie a școlii a continuat să crească în 2015 până la 19,1% (17,8% în 2012), în timp ce media europeană a scăzut până la 11,0%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din UE în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. „Sistemele educaționale din Europa pot oferi un ajutor esențial în abordarea unor chestiuni importante, precum șomajul persistent în rândul tinerilor și creșterea economică lentă, cât și a unor noi problematici, cum ar fi criza refugiaților. Dar educația va juca un astfel de rol numai dacă se vor obține rezultate bune în acest sector. În prezent, trebuie să ne asigurăm, mai mult ca oricând, că educația le permite tinerilor să devină cetățeni activi, independenți și să își găsească un loc de muncă motivant", a declarat Tibor Navracsics, comisarul UE pentru educație, cultură, tineret și sport.

Ponderea preșcolarilor români care se bucură de educație și îngrijire până la începerea învățământului obligatoriu a rămas constantă în ultimii patru ani (86,4%), sub media europeană de 94,3%. Cu toate acestea, este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în următorii ani, grație introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace.
De asemenea, ediția din acest an a Monitorului european al educației și formării menționează că ponderea absolvenților de studii superioare din România a crescut în anul precedent până la 25,6% , astfel încât aceasta este în prezent foarte aproape de obiectivul național, dar este în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, unde se înregistrează o medie de 38,7%. Asigurarea relevanței învățământului superior pentru piața muncii rămâne o provocare, însă raportul remarcă efortul României de  modernizare a programei  școlare în direcția învățării bazate pe competențe. Cu toate acestea, calificările și programele de studii pentru educația și formarea profesională nu sunt adaptate suficient la nevoile pieței forței de muncă, iar participarea adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții este cea mai scăzută din UE: doar 1,3% din populația României cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, față de media europeană de 10,7%.

UE: măsuri inovatoare pentru rezolvarea problemei deficitului de competențe

La nivelul UE, în ceea ce privește investițiile în sectorul educației, cele mai recente date publicate în Monitor (2014) indică o reluare a tendinței ascendente a cheltuielilor publice în UE, după trei ani consecutivi de reduceri. La scară comunitară, investițiile publice din sectorul educației au crescut cu 1,1% pe an. Circa două treimi dintre statele membre au înregistrat o astfel de creștere. În șase țări, acest spor a fost de peste 5% (Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia). Zece state membre și-au redus cheltuielile în materie de educație în 2014 în raport cu 2013 (Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia).

Conform datelor prezentate în Monitor, mai multe state membre iau în prezent măsuri pentru a remedia această situație. Raportul evidențiază o serie de măsuri care includ, printre altele, un sprijin bugetar substanțial și măsuri inovatoare specifice pentru a răspunde problemei deficitului de competențe. De exemplu, Austria a introdus clase de tranziție în instituțiile de educație și formare profesională (EFP) și în învățământul general. Germania dezbate posibilitatea recrutării a peste 40 000 de profesori și a mii de lucrători din domeniul serviciilor sociale pentru a sprijini crearea a circa 300 000 de noi locuri de muncă în sistemul său educațional, începând cu educația și îngrijirea copiilor de vârstă preșcolară și până la EFP. Suedia și-a reformat normele privind primirea și școlarizarea noilor studenți, punând la punct un sistem de evaluare precoce a competențelor (în termen de două luni de la sosirea în școli). Finlanda a majorat sprijinul financiar destinat autorităților locale pentru organizarea claselor pregătitoare. Franța intenționează să pună în aplicare un program denumit „accesul în școli oferit părinților pentru a favoriza integrarea", printre alte inițiative, iar Belgia a mărit capacitatea claselor de primire și numărul profesorilor de limbi străine. 

Context

Monitorul educației și formării 2016 este cea de-a cincea ediție a acestui raport anual; documentul prezintă modul în care evoluează sistemele europene de educație și formare, prin reunirea unei game largi de date. El măsoară progresele realizate de Europa în îndeplinirea obiectivelor principale ale Strategiei Europa 2020 în domeniul educaţiei, care fac parte din cadrul mai amplu al strategiei pentru creștere și locuri de muncă în UE. Monitorul analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemele educaționale din Europa și prezintă măsuri care le pot îmbunătăți capacitatea de reacție față de nevoile societale și ale pieței forței de muncă. Raportul cuprinde o comparație între țări, 28 de rapoarte de țară aprofundate, precum și o pagină web cu date și informații suplimentare.