Ziua Cercetatorului si Proiectantului din Romania

Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România a fost marcată, anul acesta, prin simpozionul cu tema „Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea - suport pentru competitivitate economică şi dezvoltare socială". Evenimentul s-a desfăşurat în amfiteatrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare (INMA) din Bucureşti, fiind organizat, în colaborare, de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, Academia Română, Patronatul Român din Cercetare şi Proiectare şi Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare şi Proiectare din România. După cum se ştie, în 1994 s-a decis, printr-o Hotărâre de Guvern, ca la 19 noiembrie sa se marcheze Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România, în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912 - 2008), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, în 1974.

În strânsă conexiune cu lumea în mişcare

Invitat la eveniment, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) şi al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR), Mihai Mihăiţă, a prezentat mesajul comun al celor doua instituţii, subliniind:

„Ca în fiecare an, de Ziua Cercetătorului și Proiectantului, reuniunea oferă prilejul de a ne reîntâlni și, în numele intereselor majore ale țării și oamenilor ei, să analizam căile de creștere a triadei cercetare-dezvoltare-inovare prin asigurarea progresului economic și social al României. Spiritul științei este în strânsă conexiune cu lumea în mișcare, în transformare și, tocmai de aceea, nu ne poate fi indiferent ce se întâmplă în aceste zile la noi în țară, sub impactul campaniei electorale, în Europa, în spațiul euro-atlantic. Și domeniul cercetării-proiectării va fi, neîndoios, influențat de evenimentele în curs de desfășurare. Pentru că slujim știința, se impune din partea noastră să conferim mai multă predictibilitate evoluțiilor economice și sociale, iar prin realizări să imprimăm în societate o stare de spirit pozitivă, generatoare de încredere în forțele noastre, să diminuăm  aria de manifestare a incertitudinilor. Să ținem seama că, pentru conectarea cercetării la nevoile cetățenilor, Comisia Europeană a decis ca temele de cercetare să fie generate consultativ și de cetățeni, nu doar de către oamenii de știință.

Pe ce putem să contăm în efortul de împlinire a acestor deziderate? Fără îndoială, sunt importante cadrul legislativ și instituțional stimulativ, o finanțare puternică și stabilă pentru a avea o strategie pe termen mediu și lung, o educație și formare profesională performante.

Acestea sunt căile de răspuns.

Luminile şi umbrele realităţii

Potrivit datelor statistice oficiale publicate la mijlocul lunii noiembrie, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrează aproape 43 000 salariați, în ușoară creștere, dintre care peste 11 600 în mediul de afaceri, peste 12 500 în sectorul guvernamental și peste 18 500 în învățământul superior. Peste 84% din numărul salariaților au studii superioare, iar 39% dintre aceștia au doctorate și programe post-doctorale.

Specialiștii din cercetare-dezvoltare sunt în proporție de aproape jumătate de formație inginerească. Acest fapt este considerat de Asociația Generală a Inginerilor din România și de Academia de Științe Tehnice din România ca o expresie  a responsabilității noastre față de valorificarea potențialului de care dispunem în vederea impulsionării progresului economic și social, prin roadele efective ale activităților de cercetare-dezvoltare-inovare.

Tot datele statistice cele mai recente arată că, în 2015, ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare a fost de 0,49% din PIB, din care pentru sectorul public 0,27% și pentru sectorul privat 0,22%. Contribuția sectorului privat în domeniile CDI este extrem de modestă chiar comparativ cu țările din zona noastră geografică unde - cum se știe - nivelul de dezvoltare este cu mult în urma țărilor occidentale. Pe structură, în anul precedent s-au cheltuit 2,7 miliarde lei, respectiv 79,4% pentru necesitățile curente și numai 714 milioane lei pentru investiții, respectiv 20,6% din total. Rezultă, de aici, că raportul dintre cele două ponderi nu este favorabil din punctul de vedere al perspectivelor. Referitor la sursele de finanțare: fondurile publice reprezintă 41,7% din total, iar întreprinderile au o contribuție de 37,3%. De asemenea, cheltuielile pentru cercetarea aplicativă au reprezentat aproximativ jumătate din total, cele pentru cercetarea fundamentală 35,3 % și cheltuielile cu dezvoltarea experimentală numai 20% din total. Nu putem să desfășurăm acum o amplă analiză a acestor date, dar este mai presus de orice îndoială că ne confruntăm cu mari dificultăți în realizarea obiectivelor majore ale activității de cercetare-dezvoltare din țara noastră.

Sunt de reținut și de apreciat demersurile îndreptate spre definitivarea proiectelor intitulate România Competitivă și România Educată. Demersuri importante sunt în curs de finalizare și la nivelul Uniunii Europene, mai ales în direcția simplificării și facilitării accesului la finanțare pentru proiecte de anvergură.

Valorificarea potenţialului de care dispunem

Pentru că am vorbit despre resursa umană, amintesc că, zilele trecute, a fost prezentat public studiul Institutului de Cercetare a Calității Vieții din structura Academiei Române intitulat Învățământul profesional și tehnic - provocări și perspective de dezvoltare. Cunoaștem cu toții avantajele pe care le-a prezentat cu decenii în urmă dezvoltarea învățământului profesional și tehnic  pentru acoperirea necesarului de forță de muncă înalt calificată, inclusiv pentru cercetare și proiectare. Din cauza faptului că a fost neglijat, subapreciat și desconsiderat învățământul profesional și tehnic, astăzi ne confruntăm cu consecințe grave pentru întreaga piață a muncii.

Când spun acestea îmi amintesc spusele lui Spiru Haret: «Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara».

Studiul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, desfășurat sub semnul programului național România Meseriașă, oferă soluții interesante care se cer luate în considerare cu toată seriozitatea de factorii decidenți la nivel național.

 Acestea ar fi doar câteva teme care pot și trebuie să orienteze strădaniile noastre. Esențial este să valorificăm potențialul de care dispunem, să fim o voce mai puternică în spațiul public, să comunicăm mai eficient, folosind întreaga noastră forță de convingere, bazată pe fapte, pe argumente. În acest fel vom reduce mai mult spațiul de manifestare a improvizațiilor, incompetenței, impostura științifică, impunând valorile autentice ca vectori ai unui real progres economic și social.

Mesajul pe care îl transmit în numele Asociației Generale a Inginerilor din România și al Academiei de Științe Tehnice din România este convingerea că vitalitatea unui popor, credința în viitorul și tăria lui, rezidă în capacitatea sa de creație.

Închei cu tradiționala urare rostită la reuniunile academice: «Vivat, Crescat, Floreat» - cercetarea și proiectarea românească!"