Jurnal de bord Educatia: initiativele de care avem nevoie

Dacă ar fi să identificăm domeniile în care AGIR şi ASTR s-au implicat, cu toată determinarea, în dezbaterea publică din anul pe care îl vom încheia peste câteva zile, neîndoios, vom constata că, pe unul dintre primele locuri, se află EDUCAŢIA. Este vorba, deopotrivă, despre formarea noilor generaţii de specialişti şi despre perfecţionarea profesională continuă a tuturor membrilor comunităţii inginereşti naţionale. Chiar şi o sumară trecere în revistă a manifestărilor organizate, în 2017, atestă intensificarea acestei preocupări, aşa cum rezultă şi din informaţiile publicate frecvent de Univers ingineresc.

Fireşte, sunt deosebit de importante proiectele de anvergură, precum cel intitulat România educată, proiect iniţiat de Administraţia Prezidenţială, după cum prezintă un interes major proiectele de acte normative prin care se urmăreşte o reală aliniere a întregului sistem de învăţământ la cerinţele pieţei muncii, sub impactul transformărilor generate de edificarea societăţii bazate pe cunoaştere, cu esenţiala ei componentă - era digitală.

În acelaşi timp, la o scară diferită, până la nivelul entităţilor din sistemul educaţional, apar iniţiative care pot constitui utile surse de inspiraţie pentru decidenţii în materie de strategii şi legi. Bunăoară, majoritatea instituţiilor de învăţământ superior tehnic a extins contractele cu companii de anvergură în vederea instituirii unui puternic parteneriat public-privat menit să asigure formarea de specialişti potrivit necesităţilor economiei reale. Astfel, cei mai performanţi absolvenţi vor avea asigurate şi locuri de muncă, bine plătite. Interesantă este şi iniţiativa Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM) de a stimula extinderea experienţei unor firme de a furniza echipamente şi utilaje necesare formării de abilităţi tehnologice la elevii nu numai din învăţământul profesional şi tehnic, ci şi pentru cei din alte structuri educaţionale.Datele statistice care atestă că un sfert dintre tinerii cu vârste între 24 şi 34 de ani nu lucrează se explică şi prin faptul că, la absolvirea diferitelor instituţii de învăţământ, nu dispun de o calificare adecvată cerinţelor pieţei forţei de muncă. Mai reţinem iniţiativa Asociaţiei pentru Valori în Educaţie (AVE), care a elaborat un program pentru directorii de şcoli, program denumit Academia de Leadership şi Management Şcolar.

Sunt doar trei exemple din multe altele prin care sporeşte şi se aprofundează implicarea inginerilor în calitate de cadre didactice, de manageri, de participanţi nemijlociţi la activităţile de cercetare, proiectare, producţie în unităţi dintre cele mai diverse din viaţa economică şi socială a ţării, la perfecţionarea sistemului de educaţie la scara întregii societăţi româneşti. Această implicare a căpătat şi capătă forme tot mai eficiente generate nu numai de tendinţele generale ale evoluţiei ştiinţei, tehnicii şi tehnologiilor, ci şi de ceea ce numim „specificul local", de la nivelul firmelor până la entităţi administrativ-teritoriale. Este semnificativ că astfel de preocupări au fost evidenţiate - şi în acest an - în numeroase filiale şi, respectiv, sucursale ale celor mai reprezentative organizaţii ale inginerilor, AGIR şi ASTR.

Bineînţeles, se cer îmbinate şi coordonate riguros toate iniţiativele locale şi punctuale valoroase, astfel încât generalizarea lor să asigure, în practică, împlinirea dezideratelor subsumate ideii de orientare a întregului învăţământ spre nevoile actuale şi de perspectivă, nu numai ale economiei, ci ale societăţii româneşti de astăzi şi de mâine. În acelaşi timp, se cer adaptate la astfel de cerinţe şi modalităţile de asigurare a educaţiei permanente, atât sub aspectul pregătirii profesionale, cât şi al celui etico-civic. O racordare efectivă nu numai la ideal, ci şi la real constituie garanţia echilibrării necesarului cu posibilul. Mai ales atunci când ne referim la EDUCAŢIE.