A XIV-a editie a Simpozionului Stiintifical Inginerilor Romani de Pretutindeni - SINGRO 2021
Data: 1-15 decembrie 2021
Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) a organizat cea de-a XIV-a ediție a Simpozionului Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO 2021, axat pe o temă majoră a prezentului și viitorului, o componentă esenţială a conceptului şi practicii dezvoltării durabile la nivel global - Economia circulară. Tradiționalul forum ştiinţific internaţional al inginerilor români de pretutindeni s-a desfășurat anul acesta în premieră în format online, ca urmare a prelungirii pandemiei COVID-19. Aceasta nu a diminuat, însă, cu nimic gradul de interes de care s-a bucurat, și în acest an, manifestarea, devenită un real cadru profesional de colaborare între membrii comunității inginerilor români din țară și de peste hotare, în scopul identificării unor soluții pentru problemele cu care se confruntă societatea contemporană.
Diagnoze, prognoze, soluții
În deschiderea manifestării, președintele AGIR, Mihai Mihăiță, a prezentat lucrarea Economia circulară. Concepte. Au fost trecute în revistă principalele momente, începând cu anul 1972, care au marcat procesul mondial de conștientizare a faptului că aprecierea realistă a stărilor de fapt din sfera ecologică a devenit o cerință vitală nu numai pentru progresul umanității, ci și pentru supraviețuirea omenirii. În acest context, s-a relevat că economia industrială din prezent se caracterizează prin fluxuri mai mult sau mai puțin liniare de utilizare a resurselor Terrei. Acest sistem, însă, pe măsura trecerii timpului, prezintă riscuri tot mai mari, inclusiv în privința prețurilor și lanțurilor de aprovizionare. De aici, preocupările tot mai profunde pentru eficientizarea sporită a folosirii materiilor prime, ceea ce a determinat situarea în prim plan a conceptului și practicii specifice economiei circulare. În acest sens, studiul prezentat s-a referit la o multitudine de soluții centrate pe mecanismele reciclării circulare. Un efect major îl reprezintă modificarea modelelor actuale de întreprinderi bazate pe maximizarea volumului de produse vândute. Se preconizează ca alternativă creșterea numărului și diversificarea serviciilor menite să reducă riscurile din prezent și să asigure orientarea către economia circulară, care reprezintă o componentă esențială a actualei etape a revoluției științifico-tehnice. În concluzie, lucrarea a apreciat că există soluții, că elitele inginerești au contribuții remarcabile la promovarea economiei circulare. Astfel, ceea ce pare astăzi aproape imposibil va deveni posibil.
***
Temele abordate, în continuare, în lucrările susținute în cadrul simpozionului (pe care le prezentăm, pe scurt, în numărul de față) au demonstrat, încă odată, că inginerii români conştientizează tot mai profund faptul că ansamblul de activităţi economico-sociale se află sub semnul imperativului major reprezentat de dezvoltarea durabilă și, implicit, combaterea efectelor schimbărilor climatice.
♦ Cercetarea doctorală integrată în economia circulară (autori: prof. dr. ing. Gheorghe Manolea - Sucursala AGIR Dolj, șef lucr. dr. ing. Laurențiu-Ionel Alboteanu - Cercul ASTR Craiova „Sisteme fotovoltaice pentru aplicații insulare", Ionuț-Ștefan Spiridon - ICSIT Râmnicu Vâlcea, ing. Mihail Sima - CIVITAS Craiova)
Autorii au relevat că, la alegerea subiectului unei teze de doctorat în inginerie, de regulă, se recomandă să se țină seama de mai multe aspecte printre care: să se încadreze în preocupările de cercetare ştiinţifice din ţară şi/sau străinătate; să fie de actualitate; să fie oportună ; să prezinte importanţă teoretică şi practică; să aibă o parte majoritară originală şi de noutate; să aibă o parte experimentală care să valideze rezultatele teoretice obţinute; să utilizeze instrumente moderne de investigaţie; să ateste aptitudinile de cercetător ale doctorandului. De asemenea, teza trebuie să completeze un gol în literatura de specialitate, rezultatele obţinute să fie aplicate sau să poată fi aplicate în rezolvarea unor probleme din industrie şi economie; totodată, rezultatele obţinute să fie diseminate, să fie spuse şi altora dar mai ales să fie „criticate" și de alţii.
„Așadar, o teză de doctorat în inginerie trebuie să aibă o parte experimentală, respectiv o cercetare exploratorie sau o cercetare aplicativă", relevă autorii lucrării. Studiul experimental are ca scop confirmarea corectitudinii unora dintre soluţiile propuse în partea specifică şi, de aceea, organizarea experimentărilor, descrierea experimentărilor, prezentarea rezultatelor obţinute trebuie să permită o comparaţie directă, o paralelă convingătoare, o comparaţie evidentă cu soluţiile prezentate în partea specifică.
Se recomandă ca verificarea experimentală să se facă pe: modele fizice la scară redusă, pe modele fizice reale, pe instalaţii reale, în condiţii industriale, pe cât posibil acolo unde urmează să se aplice rezultatele obţinute.
Multe dintre modelele experimentale realizate în cercetările doctorale rămân neutilizate după susținerea tezei de doctorat, iar lucrarea prezentată lansează, cu argumente, propunerea ca, încă în faza de elaborare, acestea să fie astfel concepute încât să aibă, ulterior, cel puțin o destinație, o întrebuințare.
Economia circulară presupune reutilizarea, reciclarea materialelor sau a produselor astfel încât ciclul de viață al acestora să fie extins.
Exemplele prezentate în lucrare demonstrează că durata de viață a modelelor experimentale rezultate din activitatea de cercetare doctorală poate fi extinsă dacă li se asigură diferite destinații, începând cu utilizarea în procesul pentru care au fost concepute și terminând cu utilizarea lor în scop didactic și educativ.
♦ Date din practica stomatologică referitoare la frecvența utilizării unor biomateriale dentare (autori: drd. Sergiu Alexandru Tofan - UMF Victor Babeș Timișoara, conf. univ. dr. Liana Todor - Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea din Oradea, șef lucrări dr. Roxana Buzatu, asist. univ. drd. Raluca Mioara Cosoroabă, asist. univ. drd. Alina Doina Tănase - UMF Victor Babeș Timișoara, dr. Sergiu Andrei Todor - medic stomatolog, cabinet medical privat, Oradea, prof. univ. dr. Ramona Amina Popovici - UMF Victor Babeș Timișoara)
Comunicarea arată faptul că biomaterialele dentare de restaurare refac forma și funcția structurilor dentare afectate de leziunile carioase și protejează concomitent țesuturilor restante, cu crearea unei adeziuni între ele și suprafața dentară. Ca urmare a contactului cu structurile dentare și țesuturile orale, biomaterialele dentare trebuie să răspundă unor cerințe majore de biocompatibilitate și durabilitate biologică. Obturațiile dentare pot fi realizate dintr-o gamă largă de biomateriale, unele fizionomice, care imită proprietățile optice ale smalțului (culoare, transluciditate, opalescență) și altele care sunt vizibile și inestetice (amalgamele dentare). Metodele și biomaterialele de restaurare dentară se află într-o continuă evoluție și sunt îmbunătățite de la an la an. Astfel, există o varietate de biomateriale pentru restaurare dentară, rășinile compozite dentare fiind cele mai utilizate în practica stomatologică.
Cu toate progresele realizate în acest domeniu - spun autorii lucrării - la ora actuală nu există materialul restaurativ dentar „ideal", care să ofere caracteristici similare cu structura dintelui natural și care să fie complet biocompatibil. Totuși, respectarea unor protocoale stricte de manipulare clinică poate ameliora neajunsurile menționate.
De la teorie la practică și... retur
♦ Gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale dentare (autori: prof. univ. dr. Ramona Amina Popovici, asist. univ. drd. Alina Doina Tănase, asist. univ. drd. Raluca Mioara Cosoroabă, asist. univ. dr. Cristina Ioana Talpoș-Niculescu - UMF Victor Babeș din Timișoara, dr. Sergiu Andrei Todor - medic stomatolog, cabinet medical privat, Oradea, conf. univ. dr. Liana Todor - Facultatea de Medicină și Farmacie, Universitatea din Oradea)
În lucrare se relevă că managementul gestionării deșeurilor medicale rezultate în urma activității unui serviciu de stomatologie este dificil, iar Ordinul 1226/2012 este singurul care stabilește modul în care se face gestionarea acestora. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 20% din totalul deșeurilor produse de serviciile de sănătate este periculos, prezentând un risc potențial pentru pacienți, profesioniștii din domeniul sănătății, populația generală și mediul înconjurător. Aceste deșeuri periculoase sunt clasificate drept infecțioase, obiecte ascuțite, chimice, farmaceutice, geotaxis, radioactive și reziduuri de metale toxice.
Deșeurile generate din activitățile stomatologice pot dăuna sănătății populației și animalelor, precum și mediului. Necunoașterea legislației și a procedurilor recomandate de autoritățile din domeniul sănătății sunt principalele cauze ale unui management defectuos în gestionarea deșeurilor rezultate din practica stomatologică. Prin urmare, prevenirea unor astfel de situații de neglijență în managementul gestionării deșeurilor din practica stomatologică necesită o atitudine participativă și conștiincioasă, în gestionarea eficientă a mediului de lucru de către profesioniștii din această specialitate, respectând legea și mediul, contribuind în acest fel la o dezvoltare durabilă.
♦ Green Deal - economia circulară și industria cimentului (autori: dr. ing. Doru Vladimir Pușcașu, prof. dr. ing. Maria Popescu, dr. ing. Jenica Paceagiu, dr. ing. Adriana Moanță - CEPROCIM S.A.)
Lucrarea prezintă provocările Green Deal (Pactul Verde) focalizate pe industria cimentului. Se face o scurtă prezentare a Green Deal - economia circulară și se trece apoi la aplicarea acestor principii în industria cimentului prin co-procesarea deșeurilor, precum și la aspectele legate de decarbonizare. În ultima parte sunt prezentate trei exemple de cercetări românești privind valorificarea unor deșeuri ne-combustibile în industria cimentului.
Abordări multilaterale, viziune integrată
♦ Asupra unui model inovativ de economie circulară în fabricația integrată agro-alimentară (autori: prof. univ. dr. ing. ec. membru corespondent al ASAS, Dumitru Țucu, Universitatea Politehnica Timișoara)
În lucrare se subliniază că aplicarea conceptului de economie circulară în sistemul de fabricație integrată agroalimentară (FIAA) permite crearea unui cadru suport adecvat pentru transferul performant al rezultatelor de înaltă tehnologie, economia circulară integrată agroalimentară devenind, astfel, un model de dezvoltare economică armonioasă. Lucrarea și-a propus ca obiectiv generarea unui model inovativ, sistemic, de economie circulară pentru fabricația integrată agroalimentară, care să poată fi folosit pentru acțiuni de optimizare a sistemelor de fabricație agricole actuale, în sensul asimilării unor elemente sau transformării integrale după preceptele și regulile tipice economiei circulare.
Se urmărește îmbunătățirea continuă, prin aplicarea simultană a conceptelor de proces inovativ și afaceri în economia circulară (EC), specifice sistemului de fabricație integrată agroalimentară (FIAA), pornind de la două obiective: 1) identificarea elementelor de valoare adăugată care pot fi obținute prin diferite metode caracteristice proceselor inovative, în condiții de aplicare a principiilor EC pentru FIAA; 2) identificarea provocărilor determinate de aplicarea fiecărei metode și a posibilităților de exploatare (prevenire) a elementelor de hazard generate.
Elaborarea modelului inovativ a pornit de la analiza trăsăturilor esențiale pentru modelul clasic tradițional, comparându-se cu modelul de EC și necesitățile agriculturii ecologice.
♦ Gura Apelor Dam - A Great Achievement of Romanian Dam Engineers (autori: prof. dr. ing. Dan Stematiu - Academia de Științe Tehnice din România; dr. ing. Irinel Iacob - Hidroelectrica SA, prof. dr. ing. Radu Sarghiuta - Universitatea Tehnică de Inginerie Civilă)
♦ Reintroducerea în circuitul productiv conform principiului economiei circulare a unor deșeuri post-consum și tehnologice provenite din industriile creative (autori: dr. ing. Laurenția Alexandrescu, dr. ing. Maria Sonmez, dr. ing. Mihai Georgescu, dr. ing. Daniela Stelescu, dr. ing. Mihaela Nituica - INCDTP - Sucursala Institutul de Cercetări Pielărie Încălțăminte)
Scopul principal al lucrării constă în valorificarea integrală a deșeurilor textile, din piele și polimerice, obținute din prelucrare și utilizare în industriile creative, post-consum și tehnologice în concordanță cu principiul economiei circulare. Tratarea deșeurilor este realizată, conform principiului 4R (reducere, reutilizare, reciclare și recuperare) din sectorul de textile, pielărie și încălțăminte, prin transformarea lor în materii prime cu valoare adăugată și utilizare în diferite industrii și construcții, prin dezvoltarea unor noi concepte de producție sustenabile. Prin compoundarea deşeurilor textile, proteice și polimerice măcinate cu polimeri, rezolvă două obiective primordiale: 1) reducerea duratei de viaţă a polimerilor prin biodegradare; 2) diminuarea cantității de deșeuri post-consum.
Componenta ecologică a progresului științifico-tehnic
♦ Evaluarea Ciclului de Viață ca instrument pentru determinarea impactului asupra mediului în contextul economiei circulare (autori: dr. ing. CSII Ion Răzvan Rădulescu, dr. ing. CSI Emilia Visileanu, dr. ing. CSII Raluca Aileni, ing. CSIII Laura Chiriac - INCDTP - București)
Evaluarea Ciclului de Viață reprezintă un instrument adecvat cuantificării impactului asupra mediului pentru procesele tehnologice industriale. Standardul SR EN ISO 14040 prevede patru faze pentru un studiu de tip ECV: definirea scopului și a domeniului de aplicare, analiza inventarului, evaluarea impactului și interpretarea rezultatelor. Printre aplicațiile directe ale studiilor ECV, autorii enumeră dezvoltarea și îmbunătățirea de produs, realizarea de politici publice, marketingul și în mod special analiza comparativă între un proces clasic și un proces inovativ. Aceasta din urmă este utilizată pentru a dovedi, din punct de vedere științific, caracterul prietenos cu mediul al unui nou proces industrial dezvoltat. Printre aplicațiile ECV realizate în cadrul INCD Textile - Pielărie București, autorii lucrării menționează analiza comparativă între două procese pentru obținerea de ecrane textile conductive: inserarea de fire conductive în structura țesută și acoperirea în plasma de tip magnetron cu pelicule metalice. Aceste tipuri de materiale flexibile sunt utilizate în ecranarea radiației electromagnetice. Studiul comparativ ECV oferă informații relevante cu privire la impactul asupra mediului pentru procesele de țesere și acoperire în plasmă.
♦ Sistemele fotovoltaice componente ale economiei circulare (autor: ing. Gina Mihaela Lună - Universitatea din Craiova, Facultatea de Inginerie Electrică)
Energia electrică a devenit indispensabilă odată cu dezvoltarea tehnologiei și este necesară desfășurării oricărei activităţi economice. Aceasta se poate obţine din surse convenţionale cum sunt cărbunele, petrolul și gazele naturale și din surse neconvenţionale, precum vântul, soarele și apa. Din radiaţia solară se obţine energia fotovoltaică. Aceasta este captată, convertită în energie electrică și utilizată cu ajutorul sistemelor fotovoltaice. Dacă locaţia are acces la rețea, se va implementa un sistem fotovoltaic conectat la rețea; în caz contrar se va opta pentru unul autonom. Lucrarea prezintă studiul realizat pentru a analiza impactul a patru parametri meteorologici, precum temperatura medie, radiația solară directă, durata de strălucire a soarelui și viteza vântului asupra cantității de energie electrică generată de către sistemul fotovoltaic.
♦ Locomotivă electrică cu motoare de curent alternativ (autori: ing. Radu Zlatian, ing. Augustin Popescu, ing. Sorin Dumitrescu, ing. Daniela Rachieru, ing. Ion Gîrniță - Softronic)
Lucrarea prezintă Locomotiva electrică cu motoare asincrone - LEMA, produs dezvoltat și pus în fabricație de compania Softronic. Se prezintă conceptul produsului, principalele caracteristici tehnice, de fiabilitate și siguranță, elementele dezvoltate de Softronic, procesul de fabricație, certificările europene de interoperabilitate obținute și penetrarea pe piață. LEMA încorporează o mare parte a subansamblurilor componente fabricate în secțiile de producție ale companiei.