10 ANI DE ACTIVITATE A ASTR PENTRU PROPASIREA STIINTELOR TEHNICE

Comunicarea domnului acad. RADU VOINEA, presedintele ASTR

Stimati colegi,
Preocuparea de a se infiinta Academia de Stiinte Tehnice din Romania, menita sa atraga si sa consacre elite ingineresti, a aparut ca o necesitate fireasca cu mai multi ani inainte de realizarea ei.
In aceasta perioada premergatoare, sprijiniti de insusi presedintele Academiei Romane si de membrii Sectiei de Stiinte Tehnice, s-au clarificat ideile si s-au convins autoritatile superioare de necesitatea realizarii ei.
Initiativa a fost avizata de Ministerul Educatiei, de Ministerul Cercetarii si Tehnologiei si de Prezidiul Academiei Romane.
La 17 octombrie 1997, 27 de membri fondatori, ingineri din invatamant, cercetare, proiectare si industrie din toate domeniile de activitate au hotarat infiintarea Academiei de Stiinte Tehnice din Romania si au ales conducerea ei.
Prin Sentinta Civila nr. 1216 din 11 decembrie 1997 a Tribunalului Bucuresti, se obtine personalitatea juridica si se aproba Statutul ASTR.
Membrii fondatori erau cu totii animati de dorinta ca institutia formata sa continue traditiile cunoscute ale asociatiilor ingineresti din perioada interbelica, care, reunind pe cei mai buni specialisti din tehnica, se implicau in rezolvarea marilor probleme ale tarii.
Multi dintre noi le traisem, stiam rolul pe care l-au jucat in dezvoltarea ingineriei romanesti Societatea Politehnica, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR), Societatea de Baraje, IRE si Comitetul Electrotehnic Roman, numeroasele asociatii de profil care reuseau sa fie „streamerul“, deschizatorul de noi directii in dezvoltarea tehnicii romanesti.
De altfel, perioada interbelica a fost interesanta prin impactul pe care-l generau noile initiative.
Scoala de Poduri si Sosele ca si universitatile tarii isi trimiteau la burse in Franta, Germania, Belgia, Elvetia pe cei mai buni studenti ai lor. Remarcati prin rezultatele lor stiintifice si intorsi in tara, acestia s-au straduit sa transfere ce-au vazut la altii - mod de organizare si directii de conducere - si sa dezvolte, fara complexe, lucruri noi. Asa a fost cazul lui Dragomir Hurmuzescu, C. Miculescu, Petre Poni, Emil Racovita, Stefan Procopiu, C.D. Busila, prof. Mrazek, Dorin Pavel, Neculai Aurelianu si cati multi altii care prin lucrarile originale lasate nu mai apartin doar Romaniei ci intregii comunitati stiintifice mondiale. Asociatiile profesionale constituite erau adevarate „creuzete“ in care se formau oameni, se dezvoltau actiuni ingineresti de mare valoare.
Sextil Puscariu definea si obiectivele pe care comunitatea stiintifica – modern organizata – trebuia sa le realizeze: „Romania, renascuta dupa razboi, va intra in randul tarilor mari nu prin numarul de km2 pe care-i are, ci prin contributia pe care o va aduce civilizatiei mondiale. Ea nu poate sa se dispenseze ca de un lux, de aceste lacase ale studiilor inalte“.
Dorinta de a ne face utili, obligatia impusa de legile progresului de a nu fi mai prejos decat inaintasii, convingerea ca exista oameni valorosi care ca si noi doresc progresul tarii ne-au determinat sa promovam aceasta actiune, intuind de la inceput ce rol pozitiv va avea in dezvoltarea stiintelor tehnice, dar totodata intuind dificultatile pe care le vom intalni, in special in plan organizatoric si al resurselor financiare.
Un sprijin deosebit ne-a parvenit de la AGIR. Prin generozitatea acestei asociatii ingineresti si a presedintelui sau, dr. ing. Mihai Mihaita, am fost ajutati sa depasim multe momente mai dificile.
Din randul celor 27 de membri fondatori, oameni de baza si cu mare experienta profesionala si de viata, ne-au parasit: prof. Oliviu Russu, cu cunostintele si experienta sa deosebita, cu jovialul sau zambet, profesorii Mircea Soare si Dan Ghiocel, doi remarcabili si rigurosi constructori, prof. Vasile Catuneanu, specialist recunoscut in domeniul calitatii, prof. Gh. Silas, prof. Aurelian Stan, la care adaugam pe academicianul N.N. Constantinescu, membru de onoare al ASTR, unul dintre cei mai mari economisti contemporani. Lor le vom purta o nepretuita recunostinta pentru ca in fruntea acestei institutii stiintifice si-au adus o contributie nepretuita la dezvoltarea sa.
A inceput organizarea sectiilor. De la inceput a existat un consens, poate insusit de noi datorita modului in care alte academii de stiinte europene l-au aplicat, si anume ca o academie de stiinte tehnice viabila trebuie sa cuprinda in structura sa specialisti din invatamant, cercetare, industrie, din mediul tehnico-economic pe care trebuie sa-l slujeasca.
Holistic vorbind, un intreg mai valoros decat unele sume de parti.
Acesta a fost motivul pentru care Prezidiul ales al ASTR a solicitat sectiilor respectarea acestui principiu, caruia li s-a adaugat cel al «teritorialitatii», al dorintei ca toti specialistii din centrele stiintifice din tara sa fie atrasi spre aceasta institutie.
Si astazi sectiile trebuie sa reflecteze si mai mult asupra acestor situatii – a reprezentativitatii diverselor structuri ingineresti – pentru ca «un cap se sprijina pe un corp care are membre. Un cap mare pe un corp fragil este frecvent supus frangerilor».
In rastimpul celor 10 ani scursi, prin primirile succesive de noi membri pe care ASTR le-a facut, am ajuns la urmatoarea structura: total membri ASTR (titulari si corespondenti) – 169, din care membri titulari – 78, membri corespondenti – 91, la care se adauga 60 de membri de onoare, din care din tara – 44 si din strainatate – 16.
Din pacate, 24 din membrii nostri au trecut spre alte lumi.
Continui sa afirm ca ASTR, prin membrii pe care-i are in componenta sa, reprezinta o forta stiintifica de inalta valoare, pe care incercam cu perseverenta sa o angajam in rezolvarea marilor probleme tehnice cu care se confrunta Romania.
Si chiar daca multe actiuni sunt mai timide – consecinta poate a faptului ca inca nu sesizam rolul pe care il are in societate opinia unei comunitati - ele raman inscrise in memoria timpului, dovedind ca exista oameni care stiu cum ar trebui sa se faca si ce anume.
Asa a fost cazul cand s-a pus problema dezvoltarii unei propuneri pentru organizarea Muzeului Tehnic din Parcul Carol I, atunci cand s-a luat pozitie fata de privatizarea unor unitati de cercetare, sau cand in cadrul unor sectii s-au analizat probleme importante privind viitorul industriei chimice sau al industriei electrotehnice romanesti, propunandu-se solutii de urmat.
Poate aceasta crestere de vizibilitate datorata efectelor ce au rezultat din actiunile desfasurate de ASTR explica si Hotararea de Guvern care acorda Academiei noastre rolul de institutie de utilitate publica. Este o recunoastere nu numai pentru ce a facut pana acum, dar noi consideram ca este mai mult pentru ceea ce ar putea face si trebuie sa faca.
In decursul ultimilor ani, MEdCT si Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica au solicitat si sprijinit participarea ASTR la programele nationale de cercetare, organizarea unor manifestari stiintifice, participarea la organizarea unor saloane ale cercetarii, acordarea unor proiecte propuse prin ASTR.
Sunt semne pozitive dar inca mici fata de potentialul stiintific de care dispune ASTR si de posibila lui angajare in actiuni importante in plan tehnico-stiintific. In special gandim participarea ASTR la proiectele europene, la pregatirea celor care doresc sa promoveze proiecte, care sa elimine disparitatile intre diversele regiuni ale tarii, furnizandu-le idei ca si deprinderea de a le cuprinde in procedurile deosebit de complexe pe care le presupune inscrierea lor intr-un proiect european.

Stimati colegi,
Zece ani reprezinta o perioada relativ scurta in care evidentierea unor momente de referinta din activitatea ASTR este mai dificil de facut, in sensul ca eforturile noastre s-au concentrat pe un numar mare de probleme ce vizau constructia institutiei noastre. Consolidarea sectiilor, primirea unor noi membri, specialisti de valoare in domeniile lor de activitate, cresterea vizibilitatii ASTR in societate, o participare tot mai consistenta la viata stiintifica au fost cateva din directiile pe care le consideram mai importante.
Dar in cadrul acestor preocupari exista cateva momente care merita a fi remarcate si care ar trebui dupa opinia mea mai puternic dezvoltate in viitor.
Unul din aceste momente este reluarea vechilor traditii ale Societatii Politehnice, AGIR, CER, IRE de a juca rolul unui autentic „generator de cunostinte“, impartasite specialistilor din diferitele profiluri pe care ASTR le are.
Imi amintesc – si dosarele revistelor Politehnica si AGIR din perioada interbelica le mentioneaza – de lucrarile care faceau obiectul unor aprinse discutii in cadrul acestor intalniri. Electrificarea cailor ferate – vezi activitatile lui I.S. Gheorghiu, C. Partenie, Vasilescu Karpen – lucrarile de amenajare a bazinelor hidrologice ale Romaniei – proiectele lui Dorin Pavel – petrochimia si rezultatele gazeificarii carbunelui si ale cracarii gazului metan.
Sectiile au incercat sa reinvie aceste traditii si daca rezultatele ca finalitate nu sunt inca in totalitate pe masura inaintasilor nostri, comunicarile si programele propuse dovedesc calea ce trebuie urmata.
Deosebit de utile au fost actiunile dezvoltate de sectiile ASTR in domeniul promovarii unor noi solutii in proiectarea antiseismica a cladirilor, actiune care a permis nu numai elaborarea unor noi normative, dar insasi cunoasterea acestora de catre speciastii lor, implicarea in actiuni de mare anvergura.
Un alt moment il reprezinta, cred, eforturile unei sectii ASTR – cea de Electrotehnica, Energetica – de a continua o activitate de mare interes stiintific international, si anume Terminologia electrotehnica si constituirea Tezaurului de cuvinte.
In ordonarea conceptelor si in sistematizarea unitatilor de masura, C. Budeanu ramane inscris in istoria electrotehnicii prin definirea unitatii de masura pentru energia reactiva – voltul-amper reactiv (VAR) – lucru recunoscut in istoria electrotehnicii mondiale.
Spre anii nostri, prin lucrarile incepute de R. Radulet si continuate de A. Timotin, F. Tanasescu, Gleb Dragan, exista un tezaur electrotehnic insusit in plan international si care a stat la baza a peste 20 de dictionare specializate.
Meritoriu este faptul ca prin infiintarea Editurii AGIR, ASTR devine un principal furnizor de informatie stiintifica, consolidandu-si menirea de leader in domeniul promovarii cunostintelor spre mediul ingineresc.
In sfarsit, m-as referi si la un alt moment aparut inca din primii ani ai fiintarii ASTR, si anume acela de a restitui comunitatii stiintifice romanesti activitati si oameni care au reprezentat, prin existenta lor si prin ce ne-au lasat, momente de referinta in istoria tehnicii romanesti.
Asa au aparut Istoria mineritului, autor Dumitru Fodor, Istoria petrolului, autor Gh. Ivanus, R. Radulet si contributiile sale la dezvoltarea terminologiei (autori A. Timotin si F. Tanasescu), Vasilescu Karpen (autor Andrei Nicolaide).
In plan organizatoric, elaborarea Statutului ASTR a constituit un moment important, intrucat prin structura si obiectivele propuse, el a definit activitatile de dezvoltat si rolul pe care ASTR il va avea in randul comunitatii stiintifice, lucru materializat in anul 2007, cand prin HG 547/26.06. se recunoaste ASTR-ului caracterul de utilitate publica, dovedind prin aceasta ca se intelege faptul ca Academia noastra poate si trebuie sa aiba un rol crescut in propasirea tehnicii romanesti.
Prin structura data statutului s-a dorit sa se creeze conditiile care sa asigure raspuns la probleme noi care apar si care prin natura lor nu pot fi definite la un moment dat, ci doar anticipate.
Constituirea sectiilor, tratamentul egal al specializarii lor, ca numar de oameni si performantele pe care trebuie sa le indeplineasca un candidat, selectia riguroasa a membrilor activand in cercetare, invatamant si industrie, reprezentativitatea geografica a diverselor centre ale tarii au conferit ASTR calitatea de a fi „a tuturor“, de a crea conditiile ca eforturile oamenilor de valoare sa actioneze in sinergie.
Si intr-adevar, actiunile promovate de ASTR se desfasoara la nivelul tarii, infiintarea filialelor din Timisoara, Cluj-Napoca si Iasi constituind reale extinderi ale obiectivelor stiintifice ale ASTR in teritoriu.
In cadrul manifestarilor stiintifice pe care le organizeaza ASTR, anul 2006 consemneaza prima editie a Zilelor ASTR, desfasurata in perioada 11, 12 si 19 decembrie, constand in trei reuniuni desfasurate la Politehnica din Bucuresti si la AGIR.
Un prim inceput, care ne-a aratat punctele tari (valoarea comunicarilor) si cele slabe ale manifestarii, respectiv prea putini participanti din randul celor care ar fi putut beneficia de rezultate. In special participarea specialistilor din firme - cei care ar fi putut beneficia cel mai mult de aceste cunostinte - a fost redusa.
Cea de a doua editie, organizata in acest an, se distinge printr-o tematica mai bogata, lucrari de tinuta sustinute in principal de membri ai ASTR, dar in viitor va fi deschisa si altor conferentiari daca lucrarile indeplinesc baremurile cerute de noi.
Volumul editat pe suport hartie si magnetic, continand lucrari de mare impact tehnico-stiintific, va constitui obiectul unor schimburi documentare cu celelalte academii din cadrul Euro CASE sau va fi distribuit membrilor ASTR.
Poate pentru anul viitor, organizarea acestor Zile Academice va putea sa se faca si in alte centre din tara – in special in centrele cu filiale – crescand prin aceasta vizibilitatea Academiei noastre. Daca in acesti ani lucrarile au fost prezentate in limba romana, ne propunem ca in anii urmatori lucrarile sa fie si in engleza sau cel putin cu rezumate mai ample intr-o limba de circulatie internationala.

Stimati colegi,
Cei 10 ani scursi de la constituirea Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, in afara faptului ca ne-au dat satisfactia ca impreuna am putut realiza unele lucruri frumoase, ne permit astazi ca de la o anumita pozitie sa prefiguram viitorul, un viitor care desi se spune ca trebuie construit de generatiile mai tinere, nu ne poate lasa indiferenti cum acesta va arata.
Problemele societatii noastre nu sunt simple. Epuizarea resurselor, maladiile, poluarea, competitia economica intre state, educatia si relatiile interumane, conflictele, cresterea rolului cunoasterii in tot ceea ce inseamna activitate umana vor reprezenta mari provocari pentru care societatea romaneasca este obligata sa ofere raspunsuri.
Ne plangem de lipsa de competitivitate a industriei noastre, comparativ cu cea a altor state! Discutam cu patos cat de bun este invatamantul romanesc si daca el va mai putea sa ofere lumii miile de specialisti pe care deja in ultimele decenii le-am tot dat!
Spunem ca nu mai avem petrol si carbune – combustibili, in general – dar ne gandim la alte solutii care sa fie oferite societatii?
Sunt numai cateva probleme izvorate din credinta noastra ca suntem in stare, ca si inaintasii nostri care au construit Romania moderna, sa o facem.
Sa incercam sa aratam, prin pozitia si atitudinea noastra fata de numeroasele probleme pe care inginerimea le poate rezolva, ca putem fi alaturi de cei ce trebuie sa dea in viitor Romaniei de maine, oferind cu discretie dar implicat, solutii pentru probleme care inca nu au raspuns.
Avem aceasta capacitate tehnica prin membrii academiei noastre si prin cei pe care-i vom atrage, nu trebuie sa promovam decat increderea ca avem ce spune si ca suntem mai hotarati decat pana acum sa fim gasiti in fruntea celor obligati sa gaseasca rezolvari.
Acesta este motivul pentru care dorim ca urmatorii 10 ani sa fie ani de consacrare a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, de implicare a sa in problemele tehnice actuale ale Romaniei, in programele noastre de activitati urmand sa ne inscriem obiectivele mari, utile pentru tara si care vor avea nevoie de o participare sustinuta din partea sectiilor si a membrilor lor.
In plan profesional, spre exemplu, ne propunem ca sectiile noastre sa se implice mai mult pe linia eficientei energetice – consumurile de la noi depasind cu mult practicile europene – dezvoltarea unor noi surse de energie, problema aplicarii unor tehnologii moderne si a productivitatii, limitarea efectelor unor dezastre prin solutii ingineresti (cutremure, inundatii, incendii in paduri), mijloace moderne si economice de transport, promovarea mai curajoasa a rezultatelor obtinute in comunicatii si tehnologia informatiei.
Participarea noastra la viata stiintifica trebuie sa se amplifice nu numai pe linia prezentarii rezultatelor noastre in randul specialistilor, ci si in randul celor care - mai mult ca oricine - au nevoie de acestea.
Lucrul in echipa, consolidarea unor relatii de colaborare intre unitatile de cercetare, de invatamant si din industrie, participarea in comun la proiecte de cercetare de larg interes tehnic si economic vor fi de asemenea obiective pe care le solicitam sectiilor a fi mai atent trecute in planurile lor de activitate.
In sfarsit, o problema deosebit de presanta in plan stiintific si cu o mai mare reprezentativitate a tehnicii romanesti in literatura de specialitate din strainatate este aceea a promovarii impreuna cu AGIR a unei reviste care in 3 – 5 ani sa devina revista indexata ISI. Stim ca este o problema nu simpla, dar speram sa depasim cat mai rapid etapele de recunoastere a publicatiei.
In plan organizatoric, credem ca o legatura mai stransa intre membrii sectiilor si intre sectii la nivelul academiei noastre va trebui urmarita cu atentie in acesti ani, in care multidisciplinaritatea unui rezultat de valoare depinde de raspunsul la diferite aspecte tehnice ce vizeaza o solutie optima. Prin aceasta suntem convinsi ca va creste si vizibilitatea ASTR, a solutiilor date si a eficientei lor.
Regularitatea intalnirilor intre membrii sectiilor va trebui sa se imbunatateasca, de acest lucru depinzand si eficienta actiunilor pe care sectiile si le vor propune sa le faca.
De asemenea, la nivelul conducerii academiei noastre, pornind de la faptul ca dorim sa fim un lider al activitatilor ingineresti, ne propunem a colabora larg cu alte institutii profesionale din Romania si din lume.
In plan intern, incheierea unor protocoale de colaborare cu institutii stiintifice – Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Academia Medicala, Academia Romana si Academia Oamenilor de Stiinta – cu unitati de cercetare si industriale, cu asociatii profesionale importante, din randul carora AGIR va avea o situatie privilegiata, poate creste eficienta activitatilor noastre.
In planul cooperarii internationale, credem ca ASTR va trebui sa foloseasca mai bine faptul ca din 2007 este membra cu drepturi depline in Consiliul Academiilor de Stiinte Europene – Euro CASE. Este un lucru deosebit de important daca tinem seama de faptul ca in randul Euro CASE sunt academii de stiinte prestigioase, cu laureati ai Premiului Nobel, cu un rol important in viata stiintifica a tarii respective, cum este cazul academiilor regale de stiinte din Anglia si Suedia, Academiei de Tehnologii din Franta, Academiei de Stiinte Ingineresti din Elvetia.
Faptul ca inca de la intrarea noastra in Euro CASE am participat cu succes la unele actiuni – spre exemplu, Premium ICT, la lucrarile de evaluare, acad. Florin Filip si Mircea Petrescu au avut o contributie remarcata – ne-a dat o anumita recunoastere a capabilitatii noastre tehnice, de care trebuie sa profitam.
Suntem membri la cateva platforme tehnologice initiate de Euro CASE (Wilhelm Kappel si Florin Tanasescu la Platforma de Inovare; Mircea Petrescu si Florin Filip la TIC).
Vom continua eforturile pentru participarea activa la aceste organisme, precum si la inscrierea la celelalte, straduindu-ne a ne afirma prin activitatea depusa.
Tot prin Euro CASE vom stabili contacte cu alte academii de stiinte europene in vederea incheierii unor protocoale de colaborare.
Am lasat la urma o problema de care depinde in ultima instanta realizarea celor mentionate mai sus: problema financiara.
Actiunile mari si participarea la ele cer resurse financiare mari, pe care inca nu le avem dar va trebui sa ni le facem. Experienta din ultimii ani cu participarea ASTR la realizarea unor contracte de cercetare, pe langa rezultatul stiintific obtinut si apreciat, ne-a adus si unele resurse cu care am putut plati cotizatiile si am efectuat unele dotari pe linie de media. Dar actiunea trebuie amplificata, resurse umane exista, teme de rezolvat sunt numeroase, ramane numai vointa de a te implica. Cred ca membrii nostri vor intelege acest mesaj.

Stimati colegi,
Sarbatorind astazi 10 ani de activitate a academiei noastre, ani in care impreuna, prin eforturile noastre ale tuturor, am reusit sa ajungem la o structura consolidata, apta sa raspunda marilor provocari tehnice care vor aparea in societatea romaneasca, am obtinut unele rezultate care ne pot da meritate satisfactii profesionale. Dar intotdeauna trebuie gandit cum cele realizate de noi vor fi apreciate de generatiile viitoare. Si gandind la aceasta m-as referi la o conferinta pe care am tinut-o la Academia Romana prin anul 1999, care se referea la om ca fiinta creatoare, concluziile acesteia potrivindu-ni-se si noua de minune.
„Vor putea oare generatiile viitoare vorbi despre noi cu aceeasi admiratie cu care vorbim noi despre Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si Liviu Rebreanu, despre George Enescu, Nicolae Grigorescu si Constantin Brancusi, despre Nicolae Iorga si Vasile Parvan, despre Vasile Conta si Constantin Radulescu-Motru, despre Ion Simionescu, Simion Mehedinti si George Valsan, despre Gheorghe Titeica, Dimitrie Pompei si Simion Stoilow, despre Stefan Procopiu si Petru Poni, despre Emil Racovita, Victor Babes, Ioan Cantacuzino si Emil Palade, despre Anghel Saligny, Traian Vuia, Aurel Vlaicu si Gogu Constantinescu si despre multi, multi altii?
Vom fi laudati? Vom fi condamnati de istorie? Depinde de noi si numai de noi daca vom patrunde acest adevar fundamental, ca omul are un privilegiu: acela de a fi o fiinta creatoare si daca vom urma cu sfintenie indemnul pe care D.D. Rosca il adresa in anul 1934 in volumul Existenta tragica: sa-ti cheltuiesti cu generozitate viata cautand sa gasesti farame de adevar, manat de pura intentie de a gasi si sa lupti pentru a realiza crampeie de bine si de frumos“.
Multumind membrilor ASTR pentru eforturile pe care le-au facut pentru a creste rolul si a defini locul in care trebuie sa fie plasata academia noastra, doresc ani multi tuturor si ca anii viitori sa ne aduca satisfactia ca am fost partasi la crearea unei institutii care prin eforturile membrilor sai si-a adus modesta contributie la cresterea prestigiului stiintific al tarii.