PROGRAMUL PAN-EUROPEAN DE CAI FRATE

Uniunea Europeana are planuri privind dezvoltarea retelei de cai ferate, in cadrul programului pan-european de trenuri de mare viteza. Programul are in vedere ca reteaua sa se extinda la 20 000 km, din care 15 000 km modernizari ale retelelor existente.
Programul pan-european de cai ferate inseamna un necesar important de otel, in principal sina de cale ferata. De aceasta situatie vor beneficia VOESTALPINE, care a inlocuit vechiul laminor de sina de la Uzinele DONAVITZ, si firma CORUS, care si-a modernizat laminorul existent in 2007, astfel incit sa produca sina de 120 m lungime.
In domeniul constructiei de vagoane, importante cantitati de otel (in special tabla) vor fi consumate de constructorii europeni ca ALSTOM (Franta) si altii.
In Rusia, pina in anul 2030 se vor construi peste 20 000 km cai ferate noi. Si aici este implicat fabricantul de vagoane si materiale de cale ferata ALSTOM, printr-o societate mixta deja constituita cu TRANSMASHOLDING (Rusia). MECHEL a anuntat un nou proiect pentru un laminor de sina de 100 m lungime la Celiabinsc, iar EVRAZ Holding investeste in acest sens la uzinele sale de produse lungi din Urali.
Ma gindesc cu jale ce s-a ales de laminorul de sina de cale ferata grea de la Combinatul Siderurgic Calarasi, pe care evenimentele din decembrie 1989 l-au prins cu probe de functionare neterminate si a fost abandonat. La acel moment, peste 75% din sinele de cale ferata din Rominia trebuiau inlocuite, pentru ca aveau perioada de garantie depasita. De atunci, Caile Ferate Romine au importat sina de cale ferata grea de mult mai multi bani decit ar fi necesitat finalizarea probelor acelui laminor. Si vor continua sa importe, pentru ca acel combinat siderurgic a ajuns un morman de fier vechi, pentru ca asa a vrut cineva. In acelasi timp, la SIDEX Galati era prevazuta modernizarea unei masini de turnare continua a otelului astfel incit sa produca semifabricatul din care sa se lamineze, la Calarasi, sina de cale ferata grea. Proiectul a fost abandonat.
Tot la SIDEX Galati s-au elaborat, cu succes, in colaborare cu o firma din Ungaria, citeva sarje experimentale de otel special pentru inimi de macaze de cale ferata (si nu numai), marca GHIFLO. Au fost date spre experimentare in mai multe tari ale CAER. Cine mai stie de ele?
Se impune o concluzie cu privire la rolul politicului (constructiv sau distructiv – dupa caz) in economie, cit si rolul marketingului, precum s-a scris mai sus de francezi in afacerile cu Rusia. In acest timp, fabricile de vagoane de cale ferata din Rominia, oare ce fac? Marketingul acestor fabrici ar fi trebuit sa le asigure un rol important in Programul pan-european de trenuri de mare viteza. La Bals am avut o fabrica de boghiuri pentru vagoane de cale ferata. Dar, ce n-am avut?
Cineva, din noua guvernare a Rominiei, ar trebui sa abordeze, de o maniera foarte cuprinzatoare, problema (foarte problematica) a transportului de cale ferata in Rominia, in Uniunea Europeana si nu numai. Multe fabrici din Rominia ar putea produce multe piese, subansamble si ansamble necesare modernizarii transportului feroviar.