Rolul carbunelui in asigurarea necesarului de energie la inceputul Mileniului al III-lea

IMPORTANTA CA‚RBUNELUI IN LUME
La scara mondiala, carbunele a fost si ramine una din principalele resurse primare de energie.
Rezervele de carbune din intreaga lume la sfirsitul anului 2006 erau de 909 miliarde tone, din care 479 miliarde tone carbune superior “ antracit si huila “ si 430 miliarde tone carbune inferior “ carbune brun si lignit. Dupa Departamentul de Stat al Energiei din SUA, rezervele mondiale de carbune se compun din: 53% antracit si huila, 30% carbune brun si 17% lignit. Conform Sistemului International de clasificare a carbunelui, nivelul caloric de 5700 kcal/kg sau 23,9 GJ/tona este punctul de separare intre carbunele superior si carbunele inferior.
In figura 1 este aratata distributia rezervelor de carbune pe continente, iar in tabelul 1 sunt prezentate rezervele de carbune detinute de citeva tari mai importante din lume si raportul rezerve totale/productie la nivelul anului 2006. Raportul rezerve totale/productie mondiala la nivelul anului 2006 duce la o durata de asigurare a lumii cu carbune de aproximativ 147 ani.
Este util de aratat ca rezervele si productiile realizate in anul 1999 au indicat un raport R/P care asigura o durata de viata a exploatarilor carbonifere de aproximativ 200 de ani. Cresterea productiei globale de carbune in perioada 1998 “ 2006 (tabelul 2) de la un nivel de 2250 milioane tone echivalent petrol (toe) la un nivel de 3079 milioane tone echivalent petrol (toe) inseamna o crestere cu cca 37%, ceea ce reprezinta o reducere semnificativa a indicatorului R/P de la 200 la 147 ani “ adica a duratei de asigurare cu rezerve a productiei mondiale de carbune.
Volumul mare de rezerve de carbune existent in lume face ca aceasta materie prima sa fie considerata ca o resursa importanta si sustenabila de energie pentru viitor si care ar putea face posibil:
“ planificarea pe termen lung a utilizarii carbunelui in viitor in sensul folosirii lui pe perioada mai multor generatii;
“ realizarea unor profituri pe termen lung si recuperarea capitalului investit de antreprenori in: centrale termice si electrice, uzine metalurgice, infrastructura de transport, logistica etc.;
“ efectuarea de cercetari privind folosirea si economia resurselor de carbune, nu numai in aria de interes a stiintelor aplicate, dar si in cea a stiintelor fundamentale.
Zacamintele de carbuni sunt raspindite in peste 100 de tari de pe mapamond si ca urmare locatiile geografice ale zacamintelor mari de carbune situate in diferite continente si regiuni ale globului terestru protejeaza importatorii si utilizatorii de carbune fata de o eventuala monopolizare a furnizarii acestei materii prime.
Din analiza tabelului 2 rezulta ca in perioada 1980 “ 2006 a existat o crestere semnificativa, cu cca 71%, a folosirii carbunelui la scara mondiala, consumul total mondial depasind 3 miliarde toe, crescind la 3090 milioane toe, sau cu alte cuvinte la 4414,2 milioane tonee “ tone carbune echivalent.
O utilizare extrem de ridicata la scara globala a fost observata incepind din 1986 in economia Chinei si Indiei.
In 2006, cantitatea de carbune folosit in China a crescut la 1191,3 milioane toe sau la 1701,7 milioane tçe, constituind 38,6 % din consumul global de carbune. In India cresterea a ajuns pina la 237,7 milioane toe sau cca 340 milioane tçe, constituind aproape 8 % din consumul mondial de carbune.
Intr-o analiza mai atenta se poate constata ca cele doua tari tind sa produca si sa foloseasca aproape jumatate din productia mondiala de carbune.
Conform [1], figura 2, in anul 2007 structura resurselor folosite pentru producerea energiei totale mondiale se prezinta dupa cum urmeaza: petrol “ 35%, carbune “ 29%, gaze naturale “ 24%, resurse regenerabile si deseuri combustibile “ 6%, nuclear “ 6%.
Pe durata primei decade a secolului 21, carburantii fosili au dominat structura utilizarii resurselor primare de energie. Folosirea totala a resurselor fosile “ solide, lichide si gazoase - constituie impreuna mai mult de 80% din folosirea globala a resurselor primare de energie.
Din analiza situatiei de ansamblu se constata ca ponderea carbunelui pentru realizarea productiei de energie electrica este foarte ridicata [1]. In 2007, figura 3, structura globala a folosirii resurselor primare de energie pentru producerea energiei electrice arata dupa cum urmeaza: carbune superior “ 36%, lignit 4%, gaze naturale “ 20%, hidro plus altele “ 19%, nuclear “ 15%, petrol “ 6%.
In perioada 1980 “ 2007, proportia carbunelui ca resursa primara de energie in producerea energiei electrice s-a stabilizat la un nivel de 38,4 “ 40,2%. Ponderea petrolului, a energiei hidro si nucleare au scazut usor, in timp ce in aceeasi perioada ponderea resurselor regenerabile a prezentat o crestere pornind de la un nivel relativ foarte scazut.
In cele mai multe scenarii, facute in legatura cu participarea resurselor energetice la realizarea energiei totale mondiale in 2030, analizele si previziunile se concentreaza pe urmatoarele procentaje de contributie: carbune “ 23A·28%, petrol “ 31÷32%, nuclear “ 22%, gaz “ 5A·7%si resurse regenerabile “ 13÷17 %.

II. IMPORTANTA CÄ‚RBUNELUI IN EUROPA
Europa este una din zonele cele mai industrializate ale lumii. Unul din factorii cheie ai oricarei activitati industriale este energia. Astfel, o furnizare sigura a energiei la un pret competitiv si stabil este un element major si indispensabil al cresterii economice continue.
Carbunele, ca resursa de energie, este vital pentru Europa. Detinind aproape 5 % din rezerva mondiala de carbune, se poate spune ca Europa are suficient carbune pentru a-si acoperi principalele nevoi. Multe state din Uniunea Europeana dispun atit de rezerve de carbune superior antracit si huila “ cit si de rezerve de carbune inferior “ carbune brun si lignit. In Uniunea Europeana carbunele superior este produs in Republica Ceha, Germania, Polonia, Rominia, Spania si Marea Britanie. Carbunele brun si lignitul sunt produse in Bulgaria, Republica Ceha, Germania, Grecia, Ungaria, Polonia, Rominia, Slovacia, Slovenia si Spania.
In 2007 industriile miniere din tarile Uniunii Europene au produs 153 milioane de tone carbune superior si 441 milioane tone de carbune inferior pentru productia de energie termica si electrica. In acelasi timp, aproximativ 229 milioane tone de carbune superior au fost importante de tarile Uniunii Europene si in special de Marea Britanie si Germania, care impreuna au importat aproximativ 100 milioane tone. Cele mai multe tari europene au nevoie de carbune superior in special pentru productiile de otel.
Alte tari europene, ca Ucraina, Serbia, Bosnia si Hertegovina, dispun si ele de rezerve importante de carbune pentru nevoile proprii si in special pentru productiile lor de energie electrica si termica.
In 2007 consumul de carbune in cele 27 de tari ale Uniunii Europene a ajuns la aproape 455 milioane tone carbune echivalent (tone). In celelalte tari europene care nu fac parte din Uniunea Europeana, consumul a ajuns la aproximativ 60 milioane tone. Necesitatile Rusiei si ale celorlalte tari din fosta Uniune Sovietica s-au ridicat la aproximativ 250 milioane tone.
Cu o cerere totala de aproximativ 750 milioane tone carbune echivalent, Europa inclusiv Rusia este al treilea din cei mai mari consumatori de carbune din lume, dupa America de Nord si China. Din datele pe care le avem la dispozitie rezulta ca Europei ii revine peste 15 % din consumul mondial de carbune.
In Europa celor 27 de tari, se spera ca in viitor carbunele va acoperi o cincime din necesitatea de energie primara.
In figura 4 este prezentata structura resurselor energetice folosite in 2007 pentru producerea energiei totale in tarile Uniunii Europene: petrol 40 %, gaze naturale “ 24 %, carbune “ 18 %, nuclear “ 13 %, surse regenerabile “ 5 %.
Europa este capabila sa acopere intr-o proportie semnificativa cerinta de carbune din resursele proprii. Polonia si Germania sunt liderii in Uniunea Europeana din punct de vedere al productiei de carbune. Impreuna realizeaza doua treimi din productia Uniunii Europene. Republica Ceha, Grecia, Spania si Marea Britania dau de asemenea productii mari de carbune in cadrul Uniunii Europene.
Productii importante de carbune dau si tarile din sud-estul Europei, cum sunt Ungaria, Rominia si Bulgaria. Carbunele este obtinut si in alte state ale Uniunii Europene, ca Slovacia si Slovenia, si de asemenea in tarile asociate si pe cale de a face parte din Uniunea Europeana.
O importanta vitala pentru satisfacerea necesitatilor de carbune in Uniunea Europeana o are dezvoltarea importurilor. Aproximativ 200 milioane de tone carbune echivalent este importat in fiecare an pentru a acoperi necesitatile. Importurile se fac din Africa de Sud, din Columbia si de asemenea din Ucraina.
In tabelul 3 se pot vedea rezervele si productiile de carbune precum si importurile de carbune superior realizate de cele mai importante tari producatoare de energie din Uniunea Europeana.
In figura 5 se pot observa tarile unde se produce si se consuma carbune in Europa. Fara a intra in detalii, se constata ca productia de carbune superior este localizata in principal in Polonia, Marea Britanie, Spania si Cehia.
Polonia produce mai mult carbune superior decit toate celelalte 26 de tari membre ale Uniunii Europene la un loc. Pentru productia de lignit exista o regiune care se intinde din Germania spre Sud-Est si ajunge pina in Turcia. In toate tarile din sud-estul Europei exista lignit. Germania, Grecia, Cehia si Polonia sunt cele mai mari producatoare de lignit din Uniunea Europeana.
Uniunea Europeana este deja cel mai mare importator de petrol, gaze naturale si carbune al lumii.
In prezent Uniunea Europeana importa aproape jumatate din resursele necesare producerii energiei.
Date fiind rezervele relativ modeste de petrol si gaze ale Uniunii Europene, Comisia Europeana estimeaza ca in urmatorii 20-30 de ani importul materiilor prime energetice va creste pina aproape la 70 % pe total, pina la 80 % pentru gaze naturale si pina la 95 % pentru petrol. Asadar carburantii fosili vor fi in continuare, in deceniile urmatoare, baza aprovizionarii cu energie a Europei Unite.
In mod sigur carbunele de care dispune limiteaza dependenta Europei de importul de energie. De asemenea, carbunele diminueaza vulnerabilitatea Europei fata de criza energetica datorita rezervelor proprii de carbune si unei bune functionari a pietei mondiale pentru aceasta materie prima.
Astazi, mai mult de 90 % din productia de lignit si peste 65 % din cea de carbune superior se foloseste, in Uniunea Europeana, in termocentrale pentru producerea energiei termice si electrice.
Lignitul si carbunele superior produc aproximativ 29 % din energia electrica a Uniunii Europene. Cererea viitoare de energie electrica in tarile Uniunii Europene va fi in mod sigur in crestere. Din 2000 pina in 2030 cresterea productiei si a consumului va fi de aproximativ 47 %.
Procentajul mediu de 29 % al ponderii folosirii carbunelui in productia de energie electrica ascunde diferente majore intre statele membre ale Uniunii Europene, cum este de exemplu Polonia, cu 90 % din productia de energie electrica pe baza de carbune, si Franta, cu doar 5 % sau Suedia, cu numai 1 %.
Exista multe tari in Uniunea Europeana cu o puternica baza materiala pentru producerea energiei electrice pe baza de carbune, care contribuie la securitatea aprovizionarii, la competitivitate, inclusiv la preturi stabile ale energiei in Europa.
Uniunea Europeana preconizeaza ca va fi nevoie in deceniile viitoare de toate resursele energetice de care dispune. Acest fapt confera in continuare carbunelui un rol important in producerea de energie electrica si termica.