Ne despartim – cu si fara regrete – de anul 2009
Data: 16-31 decembrie 2009
Din foarte multe unghiuri de vedere, dar mai ales al cetateanului cu studii superioare, precum inginerii, anul pe care il vom incheia in curind se infatiseaza in cel mai contradictoriu mod cu putinta. Cu toate ca am avut o perioada de criza, cu multe momente de o deosebita acuitate, la nivel individual si in multe colectivitati socio-profesionale s-au inregistrat rezultate notabile, generatoare de speranta pentru perioada urmatoare. În confruntarea cu criza, spiritul creativ, perseverenta, competenta si talentul s-au dovedit de neinfrint. Din acest motiv, in retrospectiva noastra vom pune accentul pe fapte de viata semnificative, care reconfirma un adevar fundamental: oricit de vitrege ar fi vremurile, exista in fiecare dintre noi si in comunitatea nationala in intregul ei suficiente resurse pentru a se depasi dificultatile imense provocate nu numai de o criza „importata“, ci si de o dezvoltare marcata de grave dezechilibre.
Produsul intern brut semnalizeaza recesiunea
La aceasta data, nu exista informatii oficiale privind evolutia celui mai expresiv indicator al dezvoltarii economico-sociale a tarii, produsul intern brut (PIB), pe intregul an. Dispunem, insa, de elemente definitorii pentru primele trei trimestre. Astfel, avem in fata tabloul unei situatii care a intervenit dupa nu mai putin de noua ani de crestere economica neintrerupta. De aici, aprecierea – de asemenea, oficiala – potrivit careia economia Romaniei a intrat in recesiune. Contractia PIB pe noua luni, comparativ cu perioada similara din 2008, este de 7,1 la suta. E drept, in trimestrul III, caderea s-a mai atenuat, nu insa in masura in care s-ar prefigura oprirea caderii PIB pina la sfirsitul acestui an. Predictiile analistilor din tara si de peste hotare sunt diferite, dar toate indica o reducere a PIB, pe 2009, in jur de 7 procente.
Realitatile se cer privite in fata, mai ales prin prisma cauzelor situatiei in care ne aflam. Fara sa subapreciem macar o clipa efectele crizei globale, se cere relevat transant ca nu am fi avut o asemenea contractie daca nu s-ar fi manifestat vulnerabilitatile, devenite aproape cronice, determinate de grave dezechilibre interne. Tocmai de aceea, se impune a se concentra atentia asupra factorilor care ne permit sa depasim dificultatile semnalate, iar unele elemente pe care le prezentam in aceasta pagina ne ajuta sa le identificam.
„Sfidarea“ crizei
Între exemplele care pledeaza cu forta de convingere a faptelor pentru un comportament activ in conditii de criza se situeaza la loc central rezultatele din domeniile in care nu numai ca nu s-a involuat, ci dezavantajele s-au transformat in avantaje. În acest sens, sunt de retinut progresele din sfera serviciilor IT, consultantei in materie de management, gospodaririi spatiilor publice. Exemplul majoritatii firmelor profilate pe servicii IT care, pe ansamblu, si-au majorat cifra de afaceri cu 36,2 la suta, merita sa fie consemnat.
Aici este vorba, desigur, despre competitivitatea respectivelor servicii, dar si despre un proces – cel putin – tot atit de important. Cu toate ca se afla in dificultate, firmele beneficiare n-au ezitat sa aloce importante resurse pentru modernizare, pentru alinierea la standarde cit mai inalte, investitiile in IT asigurind premisele stoparii declinului si reluarii cresterii.
Aici se imbina doua elemente decisive, care releva capacitatea de adaptare la situatii dificile. Este vorba despre renuntarea la activitati neprofitabile si concentrarea resurselor spre sectoare de mare perspectiva. Aceeasi remarca este valabila si in cazul consultantei in management. Potrivit informatiilor de la Registrul Comertului, majoritatea managerilor unor astfel de firme sunt persoane care au absolvit cel putin un institut de invatamint tehnic superior. Faptul merita sa fie retinut.
Teama de a pierde locurile de munca
Sondajele de opinie din acest an au indicat, invariabil, pe scara temerilor care marcheaza viata cotidiana, spectrul somajului in continua crestere. Chiar datele oficiale care nu includ persoanele care nu mai primesc indemnizatia de somaj si nu pot sa evidentieze statistic dimensiunile „muncii la negru“ au indicat o crestere de peste 50 la suta a numarului somerilor, de la circa 400 000 la inceputul anului, la peste 680 000 in noiembrie. Conform unor estimari ale firmelor specializate in domeniul resurselor umane, in rindurile inginerilor sunt foarte putini someri, iar la tirgurile locurilor de munca (atitea cite au fost, reduse la o treime fata de 2008), intre posturile oferite constant au fost si cele pentru ingineri. Numai ca tema de interes pentru cei de aceasta profesie nu se reduce la un asemenea aspect. De regula, posturile de conducere si de executie ocupate de ingineri releva un interes major fata de dimensiunile activitatii in care sunt implicati. Or, contractia produsului intern brut cu peste 7 procente in trei trimestre din acest an a confirmat si restringerea cimpului de actiune inginereasca, in special in sfera productiei materiale. Disponibilizarile notificate de intreprinzatori (in rindurile carora inginerii au o pondere care se apropie de 50 la suta) indica disponibilizarea in primul trimestru din 2010 a peste 200 000 de persoane. Precizam: este vorba despre somerii inregistrati si nu despre totalul celor fara locuri de munca. În aceste conditii, pastrarea locurilor de munca a devenit principalul obiectiv al tuturor categoriilor de salariati.
Companii de top
În ultimul timp s-au intocmit „clasamente“ ale companiilor de top, fie la nivelul unor entitati administrativ-teritoriale (municipii, judete, Capitala) si la scara nationala, fie in context zonal sau comunitar (UE). Deosebit de semnificativ este – in raport cu ultimul aspect relevat – topul intocmit pentru Europa Centrala si de Est. Afirmatia este sustinuta prin numeroase argumente, nu in ultimul rind de nivelul de dezvoltare din zona in care discrepantele nu sunt atit de mari precum cele care vizeaza tarile dezvoltate. Ei bine, in Top 50, Romania este prezenta cu numarul cel mai mare de companii, respectiv 11. Ba mai mult, in Top 10 este reprezentata, pe locul 4, de o companie ale carei rezultate sunt binecunoscute, si anume ROMPETROL RAFINARE. Pe locul al 11-lea s-a situat BIOFARM, urmata de DAFORA, SIF TRANSILVANIA, SSIF BROKER (locurile 12, 13, 14 si 15). Cum se vede, sectoarele industriale sunt relativ bine reprezentate, proportional cu numarul mentionat.
Alte „clasamente“ arata ca, practic, in spatiul nostru national, la diferite entitati teritoriale functioneaza un numar semnificativ de firme, din absolut toate domeniile care au reusit nu numai sa supravietuiasca in conditii de criza acuta, ci si sa progreseze. Una dintre explicatii o ofera politicile de investitii pe care le-au desfasurat astfel incit gradul lor de competitivitate a crescut, inclusiv prin promovarea unui management performant. Este un semn cit se poate de concludent ca exista, cel putin, „oaze“ ale succesului care indreptatesc speranta ca astfel de experiente vor fi preluate si imbogatite.
Momente inaugurale
Taierea panglicilor la obiectivele de investitii reprezinta o imagine simbol, intrata in constiinta publica drept una dintre cele mai elocvente expresii ale spiritului constructiv in actiune, domeniul predilect pentru un foarte important segment al comunitatii noastre profesionale. În 2009 am avut de-a face cu numeroase momente de acest fel pe o scara larga – de la cartiere rezidentiale pina la cai rutiere, de la poduri si chiar viaducte pina la unitati productive din diverse domenii (energetica, metalurgie, chimie, industria de prelucrare a lemnului). Cu toate acestea, memoria colectiva pastreaza la loc de seama imaginea ceremoniei de taiere a panglicii la obiective nefinalizate. Nu am fi evocat si astfel de cazuri daca ele nu se asociau cu nevoia, intr-adevar, imperioasa, de a avea autostrazi, centuri ocolitoare, alte cai de acces spre localitati, spre platforme industriale. Cazurile cele mai frapante au fost cele de la centurile ocolitoare ale Brasovului si Gherlei. Dupa taierea panglicilor, drumurile respective au fost blocate pentru a se efectua un volum mare de lucrari fara de care nu deveneau practicabile. La fel s-a intimplat si cu portiunea de 42 kilometri ai Autostrazii Transilvania, tronson care nu este legat prin cai rutiere moderne de localitatile invecinate si care, din motive inacceptabile, s-a dat in folosinta fara sa dispuna de toate dotarile necesare, inclusiv parapetii metalici de protectie. O situatie asemanatoare se regaseste si la pasajul Baneasa din nordul Capitalei, spre DN 1. Evident, constructorii nu au nicio vina. Initiativa de a se inaugura, in maniera evocata, obiective neterminate a apartinut autoritatilor. Întrebarea elementara ar fi: cine pe cine a pacalit? Potemkiniadele au fost inventate de persoane care apartin unei epoci revolute. ?i revolute se cuvine sa ramina.
O sursa de sperante
În bilantul anului 2009 se inscriu si nu mai putin de 90 de medalii obtinute de elevii romani la olimpiadele internationale, balcanice si mondiale. Este interesant de observat ca, din cele 9 discipline la care s-au organizat olimpiadele, cel putin 5 sunt strins legate de stiintele indispensabile viitorilor ingineri, nu in ultimul rind, matematica, informatica, fizica, astrofizica si chimia. Nu ne propunem aici un bilant al participarilor la Olimpiadele internationale din acest an, ci doar consemnarea unui fapt care, cit se poate de normal, genereaza satisfactie si incredere. Nu negam nici macar o clipa situatia grea din invatamintul preuniversitar (pepiniera de specialisti inclusiv pentru domeniul nostru de activitate) si consecintele de durata ale acestui proces de o gravitate deosebita. În acelasi timp, performantele la care ne referim au darul de a induce un sentiment tonic bazat, deopotriva, pe certitudinea existentei unor institutii de invatamint si cadre didactice demne de misiunea lor formativa. Cit timp se obtin astfel de rezultate, exista si premise pentru ameliorarea radicala a situatiei. Totul este sa fie fructificate cit mai repede si cit mai bine.
În loc de concluzii
Fara pretentia de a fi abordat exhaustiv tema evolutiilor economico-sociale din anul pe care il vom incheia in curind, se poate considera ca am oferit cititorilor o retrospectiva care permite formularea unor scurte concluzii. Daca nu am putut impiedica patrunderea crizei globale in tara noastra, situatia s-a agravat din pricina raspunsului inadecvat la multe dintre situatiile descrise in aceste pagini. Fapt este ca si indeplinirea obligatiilor asumate prin Acordul stand by ar fi dus la imbunatatirea semnificativa a starilor de fapt din economie, cu prelungirea lor fireasca in sfera sociala. De aici, necesitatea ca in perioada care urmeaza sa se asigure indeplinirea integrala, la termenele stabilite, a respectivelor obligatii, care se constituie intr-un real program anticriza. În acest fel, vom putea fructifica si avantajele iesirii din recesiune a tarilor dezvoltate, adica acolo de unde am „importat“ criza. Nu ne asteapta, cel putin in primele luni din 2010, vremuri mai bune, dar avem sansa de a le pregati pentru perioada urmatoare. Este o sansa care nu trebuie – sub niciun motiv – irosita.