„Constructia“ viitorului previzibil
Data: 16 - 31 decembrie 2011
Zilele de sarbatoare au fost si sunt prefatate de o intensa dezbatere, la nivel national, consacrata proiectelor de buget pentru 2012. Cum este firesc (si era de asteptat), preocuparile principale sunt indreptate spre definirea unor orientari de politica fiscal-bugetara menite sa creeze premisele unei semnificative relansari a economiei in anul de care ne mai desparte putin timp. Nu vom cadea in capcana jocurilor politice, dat fiind anul electoral 2012, ci ne vom rezuma la prognozele pe baza carora s-au stabilit atat veniturile, cat si cheltuielile bugetare.
Ceea ce atrage atentia de la inceput vizeaza o crestere mai modesta a produsului intern brut comparativ cu ceea ce se prognoza pana nu demult: de la un spor de peste 3%, s-a ajuns la concluzia ca este mai realist sa se vorbeasca despre cel mult doua procente. Un factor care a determinat reducerea estimarilor il constituie situatia generala din UE, respectiv din zona in care se efectueaza aproape trei patrimi din intregul export romanesc. Or, exportul a constituit, alaturi de agricultura, fermentul iesirii din recesiune. Cat despre agricultura, rezultatele de exceptie din 2011 se explica in masura covarsitoare prin conditiile climatice, la randul lor, de exceptie, si nu prin reforme profunde de care are atat de multa nevoie aceasta ramura a economiei. De asemenea, sunt prevazute reducerea, in continuare, a ratei inflatiei (circa 3%), un curs de schimb stabil, diminuarea deficitului bugetar (la 1,9% din PIB), micsorarea deficitului de cont curent si alte masuri menite sa asigure un minimum de stabilitate financiara.
Desigur, marea majoritate a populatiei este interesata de evolutia conditiilor de trai, deoarece taierile de venituri, concomitent cu cresterea preturilor si a poverii fiscale, pe fondul unor disponibilizari masive de personal, a coborat puterea de cumparare a populatiei la limita inferioara a suportabilitatii. Vesti prea bune nu sunt in domeniul calitatii vietii. Ansamblul cheltuielilor sociale se va diminua cu circa 1 miliard de euro, iar pensiile si salariile bugetarilor vor fi inghetate. Doar salariul minim ar urma sa creasca la 700 lei lunar. In aceste circumstante, nu este de anticipat o crestere semnificativa a consumului, iar sectorul imobiliar va continua sa fie blocat de efectele previzibile asupra intregului sector al constructiilor.
Anul viitor va fi marcat si de intrarea in vigoare a Legii asistentei sociale. Trebuie, insa, spus deschis (de altfel, au recunoscut si autoritatile publice) ca in acest domeniu nu exista o evidenta clara nici a persoanelor beneficiare si nici a sumelor care urmeaza sa fie alocate. Se vehiculeaza cifre uriase referitoare la numarul de asa-zisi asistati social, dar certe sunt doar cifrele referitoare la alocatiile pentru copii (circa 4 milioane) si la persoanele cu handicap sever (circa 1,2 milioane de persoane, inclusiv insotitori). Chiar daca s-ar da crezare cifrelor exagerate, tot nu se va depasi cu mult 5,5 milioane de persoane, carora eticheta de asistat social li se potriveste mai putin, de exemplu copiilor beneficiari de alocatii. Pur si simplu, este vorba despre sume modice menite sa usureze cheltuielile familiale, mai ales in cazul existentei mai multor copii in aceeasi gospodarie.
Aproape toate prognozele se afla sub semnul „provizoratului“. Prea putini analisti se hazardeaza sa avanseze estimari precise. De aceea, ne-am rezumat - si noi - la consemnarea prognozei oficiale (provizorie si ea) utilizata la elaborarea bugetului pentru 2012. Ce va fi, in realitate, vom vedea. Dorinta noastra, a tuturor, este sintetizata in traditionala urare: Cele rele sa se spele, cele bune sa se adune!