A fi intreprinzator in Romania de astazi
Data: 16 - 31 decembrie 2014
„Rezista si se consolideaza pe piata doar cei competitivi“ (II)
Convorbire cu ing. Aristide Caranda, directorul general al societatii „CARANDA BATERII“ S.R.L.
In numarul precedent, Univers ingineresc a publicat prima parte a convorbirii cu directorul general al firmei „CARANDA BATERII“ SRL. Astfel, cititorii au putut cunoaste nu numai modul in care a gandit si actionat unul dintre pionierii sectorului privat in economia romaneasca postdecembrista, ci si rezultatele unui efort conceptual si practic desfasurat sub semnul fructificarii potentialului de care a dispus si dispune capitalul autohton, mai ales cel investit in productia materiala. Aceste aspecte sunt aprofundate in partea a doua a convorbirii, pe care o publicam in cele ce urmeaza.
Teodor Brates: Nu spun, desigur, nicio noutate cand evoc dificultatile considerabile cu care s-au confruntat in perioada de varf a crizei globale intreprinzatorii din tara noastra, nu numai cei din sfera capitalului autohton, ci si multinationalele cu filiale la noi in tara. Cum, insa, fiecare regula are si exceptiile ei, nu pot sa nu observ ca firma dvs. a trecut cu bine, iar in unele domenii chiar cu foarte bine, perioada respectiva.
Aristide Caranda: La mijloc nu este niciun miracol, ci totul consta in identificarea si folosirea oportunitatilor. De exemplu, unul dintre efectele crizei a fost diminuarea drastica a vanzarilor de autovehicule noi. Importurile - atatea cate au fost - s-au focalizat pe segmentul second hand. Astfel, au capatat o amploare mai mare cererile de baterii pentru respectivele autovehicule. In acelasi timp, „imbatranirea“ parcului auto existent a determinat, la randul ei, o cerere mai mare de baterii. Am simtit „pulsul“ pietei si am actionat ca atare.
T.B.: Graficul care marcheaza evolutia vanzarilor de baterii de catre firma dvs. este cat se poate de elocvent. In 2007, ati vandut peste 180 000 de asemenea produse, in 2009 se inregistreaza o scadere, dar nu de mari dimensiuni, adica s-au efectuat vanzari de aproape 170 000 de baterii, pentru ca in anii urmatori volumul vanzarilor sa oscileze in jurul cifrei de 180 000, cu plusuri si minusuri nu tocmai spectaculoase.
A.C.: Cu precizarile dvs. m-ati scutit de o prezentare a acestui aspect definitoriu pentru finalitatea eforturilor noastre.
T.B.: V-am scutit, dar nu total. Cererea a fost marcata si de o diversificare concludenta. Cum v-ati adaptat?
A.C.: Potentialul creat de-a lungul a peste doua decenii ne permite sa fim deosebit de flexibili.
T.B.: De altfel, este o caracteristica a IMM-urilor...
A.C.: ...Da. Nu vreau sa ma refer la altii. In ceea ce ne priveste, este vorba despre baza tehnico-materiala specifica, la care m-am mai referit, dar mai presus de toate despre calitatea personalului care este in stare sa se adapteze rapid la cerere. Un alt exemplu vine sa intareasca seria de argumente in sprijinul ideii enuntate. Daca in 2003 am inceput, modest, sa fabricam baterii industriale, in perioada de varf a crizei ne-am orientat, mai clar, spre aceste produse. In 2010 si 2011 am ajuns chiar la cate 40.000 de asemenea baterii vandute, iar in anii urmatori ne-am aflat cu putin sub aceasta cifra. Pe ansamblu, insa, la ambele categorii de baterii, auto si industriale, primele 10 luni din 2014 indica un spor de 9% fata de perioada similara din 2013.
T.B.: Observ, din graficele pe care le prezentati, ca este trendul asigurat in perioada anterioara de programele de investitii pe care le-ati desfasurat - cum ati precizat in prima parte a convorbirii - inclusiv cu fonduri proprii.
A.C.: De fapt, aici se gaseste „cheia“ intregului nostru demers productiv. Avem echipamente si instalatii, dar si oameni priceputi sa le foloseasca, pentru a raspunde unei game extrem de variate de cereri.
T.B.: Poate ca ar fi bine sa exemplificati si in aceasta privinta.
A.C.: O fac cu multa placere din motive care - cred - vor rezulta tocmai din exemplele prezentate. In privinta bateriilor auto, oferim cinci game. Toate au gratare expandate de tip „Calciu/Calciu“, fiind garantate 24 de luni, iar durata lor de viata este de 4 - 5 ani. De aici, gradul lor ridicat de competitivitate pe o piata caracterizata printr-o concurenta acerba.
T.B.: Am retinut denumirile fiecarei game, unele sunt chiar socante.
A.C.: Este o tema de marketing. Cand „botezi“ produsul cu formule de genul „CARANDA DURABILA TOP“ sau „CARANDA MAXIMA“ ori „CARANDA FORTZA“ mizezi si pe impactul - sa-i zicem - emotional, insa noi am reusit si sa informam relativ interesant si despre caracteristicile fiecarui tip pentru a le pune in valoare raportul favorabil calitate/pret. Asa am procedat si procedam cu bateriile moto, produse in doua game impreuna cu partenerii nostri externi BSB si FIAMM, cu bateriile de tractiune pentru electrocare si electrostivuitoare, cu cele de tractiune pentru masini de spalat si curatat suprafete, cu baterii de tractiune pentru biciclete, scutere si carucioare electrice, pentru automatizari, statii de transformare, centre de date. Lor li se adauga alte categorii de baterii stationare, respectiv cele cu aplicatii solare si eoliene, precum si cele pentru sisteme de alarma, iluminat, jucarii si echipamente medicale. Pentru fiecare in parte se pot aduce argumente tehnico-economice din care sa rezulte, conform probelor de calitate, masura in care satisfac exigentele clientilor. Si in aceasta privinta, semnalele de pe piata sunt pozitive, mai mult decat incurajatoare.
T.B.: Banuiesc ca in acelasi mod procedati in sfera serviciilor prestate de firma dvs.
A.C.: Nici nu s-ar putea altfel, intrucat, asa cum am mai precizat, activitatea de productie propriu-zisa este prelungita intr-o retea corespunzatoare de service. Sunt trei mari categorii pe care, cu acordul dvs., le-as mentiona telegrafic.
T.B.: Va rog...
A.C.: Asadar, pentru bateriile auto, service-ul este gratuit in perioada de garantie si este asigurat de filialele CARANDA situate in principalele orase ale tarii si de unitatile service autorizate distribuite pe teritoriul Romaniei. Pentru bateriile de tractiune si bateriile stationare, service-ul este asigurat numai de filialele CARANDA. Lista completa a filialelor CARANDA este disponibila pe site-ul nostru www.caranda.ro. In ceea ce priveste consultanta pentru alegerea bateriei optime, se stie ca piata ofera o gama larga de baterii construite cu diferite tehnologii. Atunci cand este vorba despre o aplicatie industriala, un echipament special sau despre producerea si stocarea energiilor regenerabile, compania noastra poate ajuta clientii sa aleaga bateria cea mai potrivita, care sa le ofere cei mai buni parametri tehnici la pretul cel mai scazut. In privinta testarii bateriilor auto, laboratorul CARANDA este singurul din tara acreditat de RENAR si utilizat de RAR pentru efectuarea testelor de omologare necesare obtinerii licentei si certificatului de conformitate pentru produsele distribuite pe piata romaneasca.
T.B.: Am convingerea - iar pe masura ce va ascult, aceasta convingere devine mai puternica, deoarece este intemeiata pe fapte - ca unul dintre factorii principali care determina rezultatele obtinute de dvs. il constituie ponderea semnificativa a componentei stiintifice in deciziile pe care le luati, decizii care au - si ele - o componenta strategica de netagaduit.
A.C.: Ce pot sa va spun? Desigur, imi face, din nou, placere sa va dau dreptate.
T.B.: Intrucat este inevitabil sa se recurga la explicatii de ordin tehnic in sustinerea ideii enuntate inainte, va propun sa trecem si la un alt argument faptic.
A.C.: Cred ca un astfel de argument il constituie laboratorul nostru, la care m-am mai referit. Aici efectuam o gama larga de teste, cum ar fi cele de capacitate, de curent de descarcare la rece, respectiv la minus 20 de grade Celsius, de rezerva a capacitatii, de rezistenta nu numai la soc, ci si la vibratii, de scurtcircuit. Enumerarea scoate in evidenta exact componenta la care v-ati referit. Dispunem de mijloacele tehnice necesare pentru a nu lasa sa treaca spre clienti din sectorul de fabricatie decat baterii de inalta calitate. Testele multiple constituie o garantie ca un asemenea obiectiv este atins, nu la modul general, ci la fiecare produs in parte.
T.B.: La fel de interesanta mi se pare viziunea dvs. de aliniere la tendintele impuse de era digitala.
A.C.: In aceasta privinta, pe prim plan se situeaza sistemul informatic integrat. Centrele de vanzare sunt interconectate cu unitatea productiva, astfel incat, in timp real, colectam informatiile necesare pentru cunoasterea starilor de fapt, pentru fundamentarea deciziilor in cele mai diverse domenii.
T.B.: Banuiesc ca nu sunt numai decizii operative, cele care raspund doar la situatiile curente, ci vizeaza cel putin termenele medii.
A.C.: Asa este. Ne preocupa viteza de reactie la ceea ce se intampla pe intregul flux de activitati, dar nu neglijam ceea ce ati numit dvs. abordarea strategica.
T.B.: Precizarile pe care le prezentati, cu toate ca nu ati intrat in prea multe detalii, mai ales de ordin tehnic si financiar, ne ofera si deschiderea spre abordarea temei banilor, indispensabili oricarei afaceri.
A.C.: In primul rand, este vorba despre banii exprimati prin indicatorul binecunoscut de mai toata lumea, respectiv cifra de afaceri. Trebuie spus ca, in perioada de criza, ca urmare a actiunii factorilor amintiti, cifra de afaceri a avut o linie de evolutie simetrica, adica foarte asemanatoare cu cea a vanzarilor. Dupa o anumita contractie in anul 2009, cifra de afaceri a oscilat, cu miscari minime, in jurul a 9 - 10 milioane euro pe an. Bateriile auto genereaza cele mai consistente venituri, ele reprezentand aproximativ 85% din cifra de afaceri totala.
T.B.: Referindu-ma tot la graficele pe care ni le-ati pus la dispozitie, n-as vrea sa omitem evolutia numarului de salariati. Dvs. ati vorbit despre oamenii din companie
aproape la fiecare raspuns, la fiecare tema abordata pana acum in cursul convorbirii.
A.C.: Da, am evocat si evoc tot timpul factorul uman. In termeni seci si reci, vorbim despre „forta de munca“. Mie mi se pare ca aceasta sintagma nu numai ca nu exprima esenta muncii intr-o companie, ci are si un iz minimalizator. Este vorba despre oameni de care ma leaga personal mii de fire, oameni cu care colaborez, ma sfatuiesc, ma consult, carora incerc sa le insuflu o motivatie tot mai puternica pentru a-si pune in valoare intregul potential creativ. Nu sunt multi, ci numarul lor oscileaza in jurul a 70. Am avut o reducere mai semnificativa in anii 2001 - 2002, cand am operat modificari structurale, insa de atunci a fost o crestere lenta, dar continua pana la numarul amintit. Sunt, deci, 70 de locuri de munca generatoare de resurse materiale si financiare pentru firma si pentru fiecare angajat, salariile fiind, evident, stimulative, ceea ce ne asigura si o stabilitate adecvata a personalului.
T.B.: Va propun sa indreptam convorbirea de la micro la macroeconomie.
A.C.: In ce sens? Va pun aceasta intrebare deoarece experienta m-a invatat ca la situatii concrete nu sunt valabile decat solutiile concrete. Adaptate la ceea ce numim conditii de loc si de timp.
T.B.: Ma gandesc la politicile publice destinate, cel putin in intentie, declarativ, sprijinirii IMM-urilor, res-pectiv facilitarii reale a accesului lor la finantare, la informatie, la promovare s.a.m.d.
A.C.: In acest sens este bine sa indreptam discutia. Depindem foarte mult de contextul economic si social nu numai la scara nationala, ci si in cadrul Uniunii Europene. Am citit mai multe texte documentare despre politica de sprijinire a IMM-urilor la scara comunitara. In ceea ce priveste situatia de la noi din tara, asa cum am mai spus, principala problema consta in sursele de finantare. Din acest motiv, reiterez sprijinul fata de demersurile indreptate spre crearea unei banci specializate in finantarea IMM-urilor. Am vazut ca se preconizeaza transformarea CEC-ului sau a Eximbank intr-o astfel de institutie de credit. Ideea are, insa, si adversari. Nu consider ca este momentul pentru tot felul de dezbateri sterile. Se cere actionat cat mai repede pentru a avea banca noastra, a IMM-urilor.
T.B.: Dar in privinta accesarii fondurilor europene, ce parere aveti?
A.C.: Este si aceasta o resursa importanta, insa ne confruntam cu dificultati birocratice, procedurale, cu numeroase alte piedici care, din pacate, nu sunt inlaturate, asa cum s-a promis. In general, sunt prea multe promisiuni si prea putine fapte. Or, eu sunt un om al faptelor.
T.B.: Ne-au convins mai ales rezultatele dvs.
A.C.: Asa ca, daca este sa recurg la o formula concluziva, as spune ca, potrivit proverbului romanesc „a fi cu borsul la foc, dar si cu pestele in iaz“ este imposibil.
T.B.: Dupa cum este valabila asertiunea unui specialist in management, care suna astfel: „Societatile care vor rezista maine sunt cele care, azi, incurajeaza creativitatea“. Este cazul SC „CARANDA BATERII“ SRL.
A.C.: Dvs. ati spus-o si as da dovada de falsa modestie daca v-as contrazice. In definitiv, suntem fiecare ceea ce facem.
Alte articole



