Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014 - 2020 (I)
Data: 16 - 31 decembrie 2014
Acum, la cumpana anilor, cand bilanturile se completeaza cu numeroase proiectii, determinate de vointa de a construi un viitor mai bun, nimic nu este mai potrivit pentru a face legatura intre ceea ce exista si ceea ce este de dorit sa se intample, decat domeniul larg, complex al creatiei stiintifice. Aceasta este si motivatia pentru care supunem atentiei cititorilor ample fragmente din Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014 - 2020 (SNCDI 2020), document elaborat de Ministerul Educatiei Nationale.
Reamintim ca Romania a incheiat ciclul de politici publice 2007 - 2013 in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii (CDI). In anul 2011 a fost realizata o evaluare „mid-term“, care va fi urmata de un studiu de impact in anul 2015. Noul ciclu incepe in 2014 si se intinde pana in 2020. Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2014 - 2020 cuprinde principiile, obiectivele si un sumar al masurilor recomandate pentru perioada amintita.
Un nou ciclu strategic
Strategia CDI 2007 - 2013 a sustinut obiective ambitioase, orientate mai ales spre cresterea productiei stiintifice si a capitalului uman autohton din cercetare. Strategia s-a bazat pe o crestere substantiala a alocarilor publice pentru cercetare si dezvoltare tehnologica, precum si investitii insemnate pentru modernizarea infrastructurilor specifice. Nu in ultimul rand, Strategia CDI 2007 - 2013 a sustinut internationalizarea si a contribuit la stabilirea unui sistem de guvernare si a unui cadru institutional prin care s-au simplificat procedurile administrative.
Strategia amintita si principalele sale instrumente - dar si alte evolutii relevante din educatie sau politicile de dezvoltare - au introdus transformari importante in sistemul romanesc de cercetare si inovare. Dinamica productiei stiintifice a fost schimbata semnificativ, precum si asteptarile individuale si organizationale din spatiul cercetarii. Calitatea si cantitatea publicatiilor stiintifice au crescut, iar evaluarea proiectelor CDI a ajuns sa aiba o participare internationala semnificativa. La momentul elaborarii strategiei, cercetarea romaneasca era mai bine conectata la cercetarea internationala, comparativ cu ciclul strategic precedent.
Cu toate acestea, judecand dupa standardele internationale, dar si dupa nevoile interne, Romania nu are destui cercetatori. Lipseste masa critica de resurse umane pentru dezvoltarea unor domenii promitatoare si, in mod special, pentru cercetarea si inovarea interdisciplinara. Numarul de cercetatori din mediul de afaceri este in scadere, iar marile companii cu filiale in Romania se arata reticente in privinta dezvoltarii unor centre de cercetare locale si a incadrarii activitatilor specifice ca activitati de cercetare-dezvoltare. Mobilitatea intra- si intersectoriala este limitata, avand un impact nedorit asupra circulatiei cunostintelor tehnice si inovarii. Accesul sectorului privat la infrastructurile publice de cercetare este dificil, serviciile oferite sunt limitate si, in consecinta, gradul de utilizare a acestor instalatii este scazut.
Sectorul CD din tara este, prin urmare, subdimensionat. Pe de-o parte, aceasta se datoreaza finantarii reduse. In cifre absolute, in Romania se cheltuieste pentru cercetare si dezvoltare, pe cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai putin decat media europeana. Pe de alta parte, cererea de cercetare si dezvoltare este scazuta, nu este stimulata suficient si nici nu stimuleaza suficient alte sectoare economice. Sectorul CD se dovedeste slab conectat, atat cu mediul de afaceri, cat si cu publicul in general. In aceste conditii, inovarea nu reprezinta un factor central al dezvoltarii economice si sociale in Romania.
Noul ciclu strategic tine seama de implinirile si de nerealizarile ultimelor doua decenii de reforma a cercetarii si inovarii, precum si de tendintele internationale, care sustin o cercetare stiintifica orientata mai puternic spre rezultate comensurabile, cu impact practic.
Experienta ultimului ciclu strategic arata ca rezultatele ciclului urmator depind de construirea si mentinerea unui larg parteneriat pentru inovare. Acest parteneriat presupune o perspectiva coordonata, integrata asupra sistemului CDI si exprima un angajament pe termen lung in urmatoarele privinte:
? Asigurarea resurselor. Statul planifica si aproba bugete publice multianuale pentru CD, cu respectarea tintei angajate pentru 2020.
? Predictibilitatea. Mediul CDI se bucura de reguli clare si stabile, de repere de excelenta internationale, care incurajeaza colaborarea si competitia in sistem.
? Credibilizarea parteneriatului public-privat. Sectorul public si cel privat evolueaza corelat, mobilizand cheltuieli private pentru CD care sa atinga 1% din PIB, in 2020.
Ca urmare a acestor angajamente, este de asteptat ca baza de resurse umane active in domeniul CDI (raportata la populatie) sa convearga spre media din Uniunea Europeana. In acelasi timp, accesul la fondurile structurale, pentru finantarea activitatilor CDI, depinde de stabilirea, la nivel national, a unui set limitat de prioritati strategice. Prin Strategia CDI 2014 - 2020 au fost identificate zonele in care Romania poate avea contributii semnificative si, in acelasi timp, prin care Romania poate beneficia de rezultatele stiintei si ale inovarii in cresterea competitivitatii. Strategia CDI 2014 - 2020 vizeaza urmatoarele tipuri de prioritati:
? Prioritatile de specializare inteligenta presupun definirea si consolidarea unor domenii de competenta ridicata, in care exista avantaje comparative reale sau potentiale, si care pot contribui semnificativ la PIB. Prin concentrarea de resurse si mobilizarea unei mase critice de cercetatori, aceste domenii pot asigura, inclusiv in dimensiunea lor regionala, competitivitatea pe lanturile de valoare adaugata regionale si/sau globale.
? Prioritatile cu relevanta publica vizeaza alocarea de resurse in domenii in care cercetarea si dezvoltarea tehnologica raspund unor nevoi sociale concrete si presante. Aceste prioritati presupun dezvoltarea capacitatii sectorului public de a supraveghea spatiul tehnologiilor emergente si de a solicita solutii inovatoare de la operatorii CDI publici si privati. Cercetarea fundamentala ramane prioritara in cadrul Strategiei CDI 2014 - 2020, incluzand disciplinele umaniste si socio-economice ca sursa pentru cercetarea de frontiera si interdisciplinara.
Viziune privind cercetarea si inovarea din Romania in 2020
In 2020, Romania va deveni competitiva la nivel regional si global, prin inovare alimentata de cercetare-dezvoltare, generand bunastare pentru cetateni. La baza competitivitatii se afla un sistem de inovare in care cercetarea-dezvoltarea sustin avansul pe lanturile globale de valoare adaugata. In acest mediu, excelenta si spiritul antreprenorial mobilizeaza o masa critica de operatori. Reperele globale de excelenta impun formarea de parteneriate pe termen lung, intre organizatii de cercetare si firme, si colaborarea in jurul unor infrastructuri si programe de cercetare de anvergura internationala in domenii de frontiera ale stiintei si tehnologiei. Viziunea stabileste un set de principii de actiune, sprijinite pe trei piloni principali:
Pilonul 1. Afirmare la nivel regional, afirmare la nivel global: firmele devin operatori-cheie ai inovarii. Economia romaneasca mobilizeaza IMM-uri inovatoare, cu orientare si perspective globale, care au interesul si capacitatea de a intra pe lanturile de valoare adaugata regionale si mondiale.
Pilonul 2. Excelenta prin internationalizare: sectorul CDI ca spatiu de oportunitate
Sectorul CDI romanesc se dezvolta in jurul unor domenii strategice, este integrat international si ofera un mediu atractiv pentru membrii comunitatii stiintifice globale - pentru tineri, pentru cercetatorii de varf din intreaga lume, pentru carierele duble in cercetare si antreprenoriat. Stabilitatea necesara este asigurata de fluxul predictibil de proiecte, de infrastructurile de cercetare nationale si europene.
Pilonul 3. „Leadership“ regional la frontiera stiintei si in tehnologie: strapungeri in domenii strategice
Romania se pozitioneaza, prin CDI, alaturi de mari initiative europene si internationale, fie prin participare, fie prin asumarea unui rol de lider (in cazuri precum „Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics“ - Magurele sau Centrul international pentru cercetari avansate „Fluvii, Delte, Mari «Danubius»“ - Tulcea), si prin stimularea concentrarilor tehnologice (clustere) de frontiera.
Obiectivele generale si specifice ale SNCDI 2020
Obiective generale
OG1. Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin inovare. Obiectivul vizeaza sustinerea performantei operatorilor economici pe lanturile globale de valoare. Strategia sustine tranzitia de la competitivitatea bazata pe costuri la cea bazata pe inovare. Aceasta presupune dezvoltarea capacitatii firmelor de a absorbi tehnologie de ultima generatie, de a adapta aceste tehnologii la nevoile pietelor deservite si de a dezvolta, la randul lor, tehnologii sau servicii care sa le permita progresul pe lanturile de valoare.
OG2. Cresterea contributiei romanesti la progresul cunoasterii de frontiera. Strategia sustine cresterea vizibilitatii internationale a cercetarii si dezvoltarii experimentale din Romania. Activitatile CD la frontiera cunoasterii presupun formarea unei mase critice de cercetatori in domeniile cele mai promitatoare, mentinerea avansului in domeniile de nisa, unde cercetarea romaneasca are deja avantaj comparativ - consacrat sau emergent -, standarde internationale de evaluare pentru proiectele de cercetare si initiative stiintifice de anvergura, precum cele dezvoltate in jurul marilor infrastructuri.
OG3. Cresterea rolului stiintei in societate. Stiinta si tehnologia devin relevante pentru societate atunci cand efectele lor se resimt in viata cotidiana a cetateanului. In acest scop, cercetarea si inovarea raspund nevoilor concrete ale mediului economic si ale sectorului public, in special celor de crestere a calitatii serviciilor oferite (precum sanatatea sau securitatea cetatenilor), si ofera perspective de angajare atragatoare in sectorul privat unui numar cat mai mare de persoane. Strategia urmareste atat rezolvarea problemelor societale prin solutii inovatoare, cat si furnizarea de expertiza in elaborarea politicilor publice.
Obiective specifice
OS1. Crearea unui mediu stimulativ pentru initiativa sectorului privat, prin instrumente de antrenare a antreprenoriatului si a comercializarii rezultatelor CD, precum si prin credibilizarea parteneriatelor dintre operatorii publici si cei privati.
OS2. Sustinerea specializarii inteligente, prin concentrarea resurselor in domenii de cercetare si inovare cu relevanta economica si cu potential CD demonstrat, prin parteneriate public-public - care sa conduca la concentrare, eficienta si eficacitate -, si public-privat, care sa deblocheze potentialul identificat.
OS3. Concentrarea unei parti importante a activitatilor CDI pe probleme societale, pentru dezvoltarea capacitatii sectorului CDI public de a solicita si adopta rezultatele cercetarii si de a raspunde unor teme legate de provocarile globale de importanta pentru Romania.
OS4. Sustinerea aspiratiei catre excelenta in cercetarea la frontiera cunoasterii prin internationalizarea cercetarii din Romania, evaluare internationala, cresterea atractivitatii sistemului CDI romanesc, prin mobilitate si parteneriate.
Obiective specifice transversale
OS5. Atingerea pana in 2020 a masei critice de cercetatori necesara pentru transformarea CDI intr-un factor al cresterii economice, prin asigurarea unei evolutii rapide si sustenabile, numerice si calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare si inovare.
OS6. Dezvoltarea unor organizatii de cercetare performante, capabile sa devina operatori regionali si globali, prin stimularea defragmentarii sistemului CDI, concentrarea resurselor si prioritizarea alocarii lor, incurajarea parteneriatelor public-public si public-privat, finantarea stiintei si evaluarea impactului acesteia, noi modele de finantare pentru a facilita inovarea.
Directii principale de actiune
Obiectivele specifice asociate noului ciclu strategic sunt puse in practica printr-o serie de directii de actiune. Rolul acestora, ca ansamblu, este de a structura sistemul de inovare din Romania. Directiile de actiune contureaza o cale de transformare sistemica si traseaza coordonatele evolutiei corelate a principalilor operatori CDI. Directiile de actiune reprezinta, astfel, o combinatie integrata de masuri (policy mix) care acopera principalele dimensiuni ale politicii in domeniul CDI: 1. Politici fiscale; 2. Politici de achizitie publica de cercetare si inovare; 3. Politici de finantare competitiva a CD pentru sectorul public si privat; 4. Politici privind normele de proprietate intelectuala; 5. Politici privind colaborarea si concentrarea; 6. Politici de finantare institutionala; 7. Politici privind capitalul uman; 8. Politici privind guvernanta sistemului CDI.
Crearea unui mediu stimulativ pentru initiativa sectorului privat
Conform documentelor Comisiei Europene, „principala provocare pentru Romania este competitivitatea sa scazuta“. Datele indica si o capacitate de comercializare foarte limitata a rezultatelor cercetarii si inovarii romanesti. Nivelul antreprenoriatului, in mod special al antreprenoriatului bazat pe inovare, este redus. Pentru a raspunde acestor provocari, Strategia incurajeaza crearea unui ecosistem de inovare prin parteneriate de tip public-privat si public-public. Mecanismele de piata vor stimula antreprenoriatul inovativ si implicarea firmelor in activitatile de cercetare, dezvoltare si inovare. In mod complementar, capitalul privat va fi atras in sustinerea inovarii bazate pe cercetare-dezvoltare prin instrumente de finantare adecvate, cum sunt creditele fiscale, fondurile de capital de risc in fazele timpurii ale procesului de inovare, precum si prin crearea unui cadru legal modern privind gestiunea proprietatii intelectuale. Principalele directii de actiune sunt gestiunea proprietatii intelectuale si instrumente orientate catre finantare: credite fiscale, fonduri de capital de risc si fonduri de garantare.
? Credite fiscale
Mecanismele fiscale de finantare indirecta a activitatilor CDI urmaresc sa incurajeze investitia in cercetare si dezvoltare. Romania a actionat in aceasta directie in 2010 prin deducerea suplimentara a cheltuielilor pentru activitatile CD (majorata substantial in 2013). Cu toate acestea, antreprenorii romani nu beneficiaza de potentialul deplin al acestor masuri, neglijand deseori oportunitatile fiscale care le stau la dispozitie. In aceste conditii, se dovedeste esentiala comunicarea, unificarea practicilor fiscale si credibilizarea instrumentelor fiscale aflate la dispozitia firmelor cu activitati CDI, precum si simplificarea accesului la aceste mecanisme. Strategia stimuleaza cererea privata, inclusiv cea adresata sectorului public de cercetare, prin masuri precum: ? adoptarea procedurilor pentru deducerile fiscale de 50% asociate cheltuielilor CD; ? imbunatatirea reglementarilor privind contabilitatea cercetarii, in scopul de a inlesni definirea si inregistrarea activitatilor CD private; ? campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile operatorilor economici privati.
? Fonduri de capital de risc si de garantare
O cauza principala a nivelului scazut in Romania al antreprenoriatului intemeiat pe inovare este accesul dificil al IMM-urilor la surse de finantare private, inclusiv la fonduri de capital private. Piata bancara nu sustine suficient riscul antreprenorial, cu atat mai putin pe cel bazat pe inovare. In plus, mediul fiscal pare neatractiv pentru „start-up-urile“ inovative si pentru fondurile de investitii care si-ar propune sustinerea acestor companii. In aceste conditii, fondurile de capital de risc si de garantare pot activa sectorul bancar in sustinerea inovarii, determinand schimbari de comportament si in randul operatorilor economici. Prin Programul operational Competitivitate - axa prioritara Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare sunt sustinute masuri precum: ? crearea, in cadrul unei scheme de ajutor „de minimis“, a unui fond de investitii cu capital de pornire (seed capital) destinat antreprenorilor cu idei inovatoare, precum si a unui fond de investitii cu capital de risc (venture capital) si de crestere (growth capital) destinat „start-up-urilor“ inovatoare; ? crearea, in cadrul schemei de ajutor „de minimis“, a unui sistem de credite (microcredite, credite pentru capital de lucru, credite pentru investitii de dezvoltare) cu dobanzi subventionate in favoarea IMM-urilor inovatoare; ? crearea unui sistem de garantii individuale, pentru acoperirea riscului tehnologic, in favoarea IMM-urilor inovatoare.
? Gestiunea proprietatii intelectuale
Romania continua sa se afle sub media europeana in ceea ce priveste indicatorii de proprietate intelectuala. O parte din aceasta realitate se reflecta si in investitiile slabe ale mediului de afaceri in cercetare, inclusiv in cazul companiilor multinationale. In consecinta, cadrul legal al proprietatii intelectuale, alaturi de programele de educare a cercetatorilor si de sustinere a serviciilor-suport, constituie punctele principale de interventie ale Strategiei, inclusiv prin: ? adoptarea legii inventiilor de serviciu intr-o forma care incurajeaza inovarea in sectorul privat si, in mod special, localizarea activitatilor CDI in Romania; ? instituirea unui program de actiuni de sprijin indirect pentru cercetare, precum pregatirea cercetatorilor si inginerilor in problematica drepturilor industriale si a proprietatii intelectuale; ? dezvoltarea, in institutiile publice, a capacitatii de comercializare in domeniul inovarii; ? facilitarea accesului la servicii de sprijin si comercializare in domeniul inovarii; ? incurajarea obtinerii si valorificarii proprietatii intelectuale.
Sustinerea specializarii inteligente
Specializarea inteligenta sustine reorientarea politicilor CDI catre acele activitati de cercetare care ofera rezultate cu relevanta economica.
Domeniile de specializare inteligenta pentru ciclul strategic 2014 - 2020, identificate pe baza potentialului lor stiintific si comercial, in urma unui amplu proces de consultare, sunt:
? Bioeconomia. Domeniul beneficiaza de potentialul urias al agriculturii romanesti, in contextul unei industrii alimentare locale tot mai active si cu standarde in crestere, al cercetarii aplicative de succes din domeniu si din industria farmaceutica, precum si in contextul unor tendinte globale ca cererea ridicata de produse alimentare. Siguranta si optimizarea produselor alimentare, dezvoltarea sectoarelor horticol, forestier, zootehnic si piscicol sau valorificarea biomasei si a biocombustibililor reprezinta subdomenii cu potential evident.
? Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, spatiu si securitate. Domeniul este unul dintre cele mai dinamice din tara. Industria este sprijinita de experienta antreprenoriala acumulata in ultimele decenii, de calitatea ridicata a invatamantului superior si a cercetarii academice din disciplinele tehnice relevante, precum si de prezenta unor companii multinationale importante. Dezvoltarea de software, de tehnologii pentru Internetul viitorului si calculul de inalta performanta joaca un rol central in rezolvarea marilor probleme societale. Dezvoltarea de aplicatii spatiale dedicate si/sau integrate, tehnologiile si infrastructurile spatiale, misiunile spatiale proprii si internationale reprezinta elemente-cheie pentru cresterea competitivitatii in activitati economice si sociale.
? Energie, mediu si schimbari climatice. Cercetarile in domeniul energiei sustin reducerea dependentei energetice a Romaniei, prin valorificarea superioara a combustibililor fosili, diversificarea surselor nationale (nucleara, regenerabile, curate), transport multifunctional (smart grids) si marirea eficientei la consumator. Prezervarea mediului inconjurator constituie o prioritate a tuturor politicilor actuale in conditiile unor investitii masive care urmeaza sa fie facute in tehnici de depoluare si de reciclare, in administrarea resurselor de apa si a zonelor umede. Conceptul de oras inteligent ofera solutii de infrastructuri integrate pentru nevoile populatiei in aglomerari urbane.
? Eco-nanotehnologii si materiale avansate. Domeniul apartine tehnologiilor generice esentiale (TGE), prioritare la nivel european, care utilizeaza intensiv CDI. Domeniul este antrenat de competitivitatea internationala a industriei auto din Romania, de infuzia ridicata de capital si de dinamica exporturilor din acest sector. Perspectivele industriei de echipamente agricole sunt promitatoare, iar investitiile in cercetare pentru combustibili, materiale noi si/sau reciclate pot dinamiza activitatile CDI dedicate eco-tehnologiilor care conserva proprietatile apei, aerului si solului. Nanotehnologiile au un mare potential inovativ, sustin IMM-urile si asigura competitivitatea tehnologica a Romaniei. Cresc sansele de a atrage investitii straine si de a dezvolta sectoarele tehnologiilor inalte. Domeniul este sustinut de un invatamant tehnic dezvoltat, cu contributii importante la sectoarele industriale amintite. Exista un numar mare de institute nationale, institute ale Academiei Romane, alte tipuri de organizatii, care au macar unul dintre domeniile principale de activitate cercetarea in domeniul materialelor. Aceste institute au beneficiat in ultimii ani de investitii importante in infrastructura, prin programele cu finantare nationala si internationala, posedand baza materiala pentru desfasurarea unor cercetari semnificative, cu potential economic ridicat.
(Continuare in numarul viitor)
Alte articole




