Valorizarea timpului
Data: 16 - 31 decembrie 2014
La cumpana anilor, atat bilanturile, cat si proiectele au ca dimensiune obligatorie TIMPUL. Calculam evolutia trecuta si cea viitoare a produsului intern brut pentru fiecare an, dimensionam bugetele, de la cel national pana la cel personal, tot pentru 365 de zile, adaugam anul 2014 la tot ceea ce s-a intamplat mai important, mai interesant in acest interval de timp s.a.m.d. Acesta este, ca sa spunem asa, elementul de ordin cantitativ luat in considerare la masurarea timpului. Cel putin tot atat de important este elementul de ordin calitativ. Astfel, ajungem la conceptul de valorizare a timpului. Nu reprezinta altceva decat valorile pe care le conferim fiecarui segment de timp, de aceasta data pe parcursul unui an si, sub aspect prospectiv, al anului care urmeaza.
Valorizarea imbraca cele mai diverse forme, de la cele materiale pana la cele spirituale. Daca aceasta asertiune o aplicam profesiei ingineresti, mai ales din perspectiva activitatii Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR) si a Academiei de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR), atunci avem intreaga indreptatire sa punem accentul pe creatia stiintifico-tehnica. De altfel, cea de-a treia revolutie industriala (dupa unele opinii, a patra), care se desfasoara in zilele noastre, impune aceasta prioritate analitica. Avem satisfactia ca o serie de domenii de varf in centrul carora se afla sectorul IT inregistreaza an de an, dar mai ales in 2014, progrese cantitative si calitative evidente. Este o piata care depaseste 5 miliarde de euro la nivel national si care are cele mai mari sanse de a se dezvolta si in perioada urmatoare. Spiritul creativ se regaseste, practic, in toate sferele activitatii ingineresti. Intreprinderi performante, cele care se situeaza in topurile intocmite in aceste zile, au la baza rezultatelor lor tot creatia stiintifico-tehnica. Acest fapt este mai evident decat in oricare alt domeniu in nivelul de competitivitate al multor entitati economice. Nivelul de peste 50 de miliarde de euro atins de exportul romanesc nu este altceva decat expresia unui grad de competitivitate determinat esential de raportul favorabil calitate/pret.
Amploarea creativitatii este perfect masurabila si prin alti indicatori economico-financiari. Sinteza lor, cresterea PIB in 2014, asa cum se estimeaza, cu cel putin 2,6%, reflecta rezultatele cumulate din toate domeniile de activitate, astfel incat valoarea nou creata nu constituie altceva decat o valorizare a timpului la cote mai inalte decat chiar media europeana.
Nu dorim sa dam o nota predominant festivista, exclusiv optimista, consideratiilor referitoare la anul pe care-l vom incheia in curand. Capitolul „neimpliniri“ este poate mai bogat decat cel al performantelor. Avem in vedere mai ales faptul ca rezultatele de ansamblu ar fi fost cu mult mai bune daca n-ar exista numeroase decalaje si dezechilibre. Acestea privesc diferentele inca foarte mari la scara teritoriala, in special intre judetele din regiunile de dezvoltare, intre ramuri ale industriei, ale agriculturii, ale serviciilor etc., precum si inegalitati sociale care, in loc sa se diminueze, se accentueaza. In acelasi timp, flagele precum coruptia, furtul din avutul public si privat, degradarea morala continua sa afecteze grav intregul climat din societatea noastra, iar actiunile Justitiei releva dimensiunile mai mult decat ingrijoratoare ale actelor antisociale. Din unghiul de vedere pe care-l examinam, toate acestea constituie procese care aduc timpului non-valoare, ii diminueaza virtutile lui intrinseci, determina incetiniri ale ritmurilor de crestere, disloca din timp fragmente care pot fi trecute fara urma de indoiala la capitolul pierderi. Unele sunt irecuperabile, dar altele pot fi readuse in circuitul creator de valori. Si cine sa se situeze, in timp, dar si in spatiu, in fruntea celor care promoveaza noul, progresul, daca nu inginerii? Raspunsul este continut chiar in aceasta intrebare.
Alte articole



