Diagnoza stiintifica, premisa a unei strategii economico-sociale realiste (II)

Continuam publicarea studiului elaborat de prof. univ. dr. Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), studiu consacrat stadiului actual al economiei romanesti in faza finala reprezentata de instituirea unei piete libere, functionale, racordata la exigentele Uniunii Europene.
Reamintim cititorilor ca, in prima parte a studiului, au fost abordate aspecte legate de volumul, structura si calitatea capitalului - forta motrice a productiei. A fost conturat un tablou comparativ intitulat „De unde am plecat si unde suntem?“, din care au rezultat atat progresele, cat si ramanerile in urma fata de perioada de inceput a tranzitiei spre economia de piata. O mare atentie s-a acordat efectelor liberalizarii, dereglementarii si globalizarii asupra Romaniei, ajungandu-se la tema extrem de delicata a transferului de proprietate din sectorul public in cel privat.

Privatizarea. Dilemele procesului de restituire a proprietatilor
In momentul de fata, cum bine se stie, despagubirile acordate in bani si natura au constituit si constituie obiectul unor investigatii judecatoresti. Din acest motiv, ele se afla in centrul atentiei concetatenilor nostri si unor cercuri politice si economice din strainatate, data fiind miza lor considerabila. Bineinteles, in studiul pe care-l prezentam nu sunt abordate aceste aspecte, ci este conturata doar o imagine a despagubirilor acordate in bani si natura in procesul aplicarii legilor de restituire a proprietatilor.
? Despagubirile in bani au reprezentat 5,5 miliarde euro, din care: ? 4 miliarde euro prin Fondul Proprietatea; ? 1,5 miliarde prin ANRP, AVAS si MFP.
? In natura s-au restituit: ? 10 500 imobile (scoli, spitale, muzee, biblioteci, locuinte, inclusiv apartinand cultelor religioase etc.) reprezentand echivalentul a 2 miliarde euro; ? 2,2 milioane ha terenuri, din care: 1,9 milioane ha teren extravilan (din care 1,3 milioane ha teren agricol si 0,6 milioane ha paduri), 0,3 milioane ha teren intravilan.
? Alte 5 miliarde euro reprezinta obligatii ale statului, conform legislatiei specifice, care se vor achita in bani sau in alte active publice, din care: ? 0,5 miliarde euro obligatii evaluate si aprobate, dar neplatite; ? 4,5 miliarde euro estimari privind obligatii viitoare, pe baza cererilor formulate de cetateni, dar neaprobate, inca, de institutiile competente.

Ajutorul de stat - instrument de stimulare a investitiilor, preponderent straine
O alta tema controversata vizeaza modul in care o parte a resurselor bugetare (limitate, date fiind conditiile economice si sociale ale economiei romanesti) au fost orientate spre folosirea unui instrument de stimulare a investitiilor, respectiv ajutorul de stat. Precizam ca este vorba despre un stimulent reglementat de directivele UE si care a fost inclus in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Tabloul ajutoarelor de stat se prezinta astfel:
? S-au aprobat ajutoare de stat in valoare de 0,8 miliarde euro aferente unor planuri de investitii de 3,1 miliarde euro, din care s-au achitat 0,45 miliarde euro (56%) pentru investitii realizate de 2,6 miliarde euro (84%).
? Principalele ramuri beneficiare au fost: ? industria auto (36% din totalul ajutorului de stat aprobat); ? IT (14%); ? industria aeronautica (4%); ? industria extractiva (4%).
? Angajamentele de investitii vor genera 24,1 mii locuri de munca, din care 60% au fost deja create, respectiv 14,4 mii locuri de munca.

Absorbtia fondurilor europene
O sursa suplimentara de fonduri care - in principiu - urmau sa fie orientate spre investitii au reprezentat-o, atat in perioada de pregatire a aderarii la UE, cat si in cea post-aderare, sumele alocate de autoritatile de la Bruxelles. Studiul pe care-l prezentam se refera exclusiv la perioada 2005 - 2015, respectiv cea mai mare parte a intervalului reprezentat de doua exercitii bugetare ale UE. Rezulta ca din suma de 32 miliarde euro primita de la Uniunea Europeana, in perioada 2005 - 2015, circa 40% (12,6 miliarde euro) au fost utilizate pentru formarea de capital fix (preponderent public).
Din total, suma de 3 miliarde euro (9%) reprezinta fonduri de preaderare, din care 53% (1,6 miliarde euro) au fost folosite pentru constituirea capitalului fix (majoritar public).
Intrucat gradul de absorbtie la finalul exercitiului bugetar 2010 - 2013 a fost cu mult sub cel alocat, forurile de conducere ale Uniunii Europene au decis prelungurea perioadei pentru care urmau sa fie absorbite fondurile pana in 2015 inclusiv. A fost o masura care oferea o sansa in plus pentru acumularea si folosirea unor resurse deosebit de importante in conditiile specifice Romaniei. Este adevarat ca in 2014 s-a ajuns la absorbtia a aproape 4 miliarde euro. Din pacate, insa, pe trei trimestre din 2015, fondurile absorbite s-au situat doar la 1,6 miliarde euro. Astfel, circa 7 miliarde euro raman necheltuite, ceea ce diminueaza sensibil posibilitatile de accelerare a investitiilor.

Investitiile straine directe
Studiul prof. univ. dr. Florin Georgescu aduce clarificari importante si in privinta investitiilor straine directe. S-au emis si continua sa faca obiectul unor dispute numeroase teorii care fie ca exagereaza rolul investitiilor straine directe (ISD), fie il minimalizeaza. De aceea, este extrem de important sa se cunoasca adevarul si in aceasta privinta.
Astfel, stocul de ISD la sfarsitul anului 2014 era de 60 miliarde euro, din care: ? 32,5 miliarde euro (54%) › investitii greenfield; ? 27,5 miliarde euro (46%) › fuziuni si achizitii.
Controversele la care ne referim vizeaza, inevitabil, si raportul dintre capitalul strain si capitalul autohton. Bineinteles, formarea capitalului autohton a implicat si implica depasirea unor dificultati considerabile, data fiind „mostenirea“ de la regimul totalitar, de la economia de comanda. Tot studiul de care ne ocupam permite ca aceasta tema sa fie tratata intr-o maniera obiectiva, pe baze stiintifice. Este vorba despre faptul ca acumularea capitalului la nivelul firmelor autohtone a fost realizata prin reinvestirea anuala a profitului nedistribuit actionarilor, iar in ceea ce priveste antreprenorii nerezidenti, acumularea capitalului se gaseste in volumul total al ISD.
Pe langa caile mentionate anterior, capitalul s-a format si ca efect al unor tranzactii ilegale, prin care fie a fost diminuat patrimoniul public, fie anumiti cetateni au fost pagubiti, ambele situatii fiind sanctionate de lege.

Rolul capitalului in transformarile economice din Romania
Un prim aspect vizeaza analiza structurii pe ramuri a economiei romanesti raportata la valoarea adaugata bruta (VAB) pe salariat. In acest sens, se recurge la o comparatie. Nivelul VAB/salariat pe principalele sectoare economice se prezinta astfel la varful Uniunii Europene. Pe primele locuri in UE (2014): ? Luxemburg (110 300 euro); ? Irlanda (89 500 euro); ? Suedia (80 500 euro); ? Danemarca (74 500 euro).
Romania se situeaza, cu 15 300 euro, pe penultima pozitie din UE, ceea ce indica o productivitate relativ redusa in comparatie cu celelalte state membre. In acest sens, studiul mai mentioneaza ca agricultura este slab dotata tehnic, industria are un grad scazut de prelucrare, iar serviciile au o contributie redusa in raport cu industria manufacturiera.
In perioada de tranzitie, au avut loc schimbari majore in structura industriei autohtone. Doar 9 produse (aspiratoare de praf, anvelope, frigidere, autoturisme, bere, cherestea, preparate din carne, masini de gatit, uleiuri comestibile) au inregistrat cresteri de volum fata de 1989. La majoritatea produselor, respectiv 22, s-a consemnat o scadere care incepe cu 1% la carne si se termina cu 84% la energie termica. 8 produse (tricotaje, tesaturi, masini de spalat rufe, locomotive, pacura, tractoare, autobuze, camioane) au inregistrat diminuari mai mari de 90 de procente.
Un aspect important, in contextul evocat, vizeaza consumul si exportul de energie electrica. Comparativ cu 2005, consumul de energie electrica din economie a scazut cu 7% (-2,7 miliarde kWh). De asemenea, s-a diminuat si consumul tehnologic din retelele electrice cu 14% (-1 miliard kWh). In aceeasi perioada, exportul a crescut cu 58% (+3 miliarde kWh).
In privinta gazelor naturale, este de consemnat comprimarea in 2014 fata de 2003 cu 32% (-60 milioane MWh), ca efect al reducerii accentuate a productiei in ramurile: ? mase plastice si fibre sintetice; ? ingrasaminte chimice; ? sticla si ceramica; ? energie electrica obtinuta pe baza de gaze naturale.

Rezultatele financiare ale firmelor din economia nationala
In anul 2014, se inregistrau 747 700 persoane juridice active. Dintre acestea, nu au depus bilantul 147 000. Cele 600 700 care au depus bilantul au avut un rezultat net de +21 miliarde lei. Din acest numar, 87 500 au avut un rezultat nul. 268 300 au obtinut un profit net de 63 miliarde lei, iar 244 900 au avut o pierdere de 42 miliarde lei. Dintre companiile de stat cu rezultate pozitive, 580 au obtinut un profit net de 5,5 miliarde lei, iar 267 720 firme private au inregistrat un profit net de 57,5 miliarde lei. Din totalul firmelor cu rezultate financiare negative, 380 companii de stat au avut pierderi in valoare de 3 miliarde lei, iar 244 520 firme private au inregistrat pierderi de 39 miliarde lei.
Firmele cu capital privat autohton au realizat profituri cu circa 23% mai ridicate decat cele cu capital strain (+1,3 miliarde euro). Firmele cu capital strain au inregistrat pierderi mai mari cu 18% decat cele private autohtone (+0,7 miliarde euro).
Contributia la VAB prin rezultatul net a capitalului autohton este de 3 ori mai mare comparativ cu cea a capitalului strain (2 miliarde euro). Firmele de stat au inregistrat un rezultat financiar net pozitiv de 0,5 miliarde euro.
Firmele cu pierderi dezinvestesc si se finanteaza tot mai mult din datorii. Solutia prezinta urmatoarea alternativa: recapitalizare sau exit.
Din calculele existente, rezulta urmatorul necesar de recapitalizare:
? 10,8 miliarde euro (din care 6,3 miliarde euro firme cu capital strain si 4,5 miliarde euro firme private autohtone) pentru atingerea a 50% din capitalul social, asa cum prevede legea;
? 19,9 miliarde euro (din care 13 miliarde euro firme cu capital strain, 6,5 miliarde euro firme private autohtone si 0,4 miliarde euro companiile de stat) pentru atingerea a 100% din capitalul social initial.
Concluzia din studiu este formulata astfel: „Trebuie accelerat exit-ul de pe piata, potrivit teoriei distrugerii creatoare. O caracteristica a capitalismului vizeaza distrugerea a ceea ce nu mai merita pastrat si aparitia altor forme noi in locul acestora“.
In continuarea analizelor, se pune accentul pe investitiile straine directe ca factor dinamizator al economiei romanesti. Din totalul de 60 miliarde euro ISD, 51% sunt localizate in sectorul bunurilor comercializabile la export (tradables), ceea ce contribuie la asigurarea echilibrului extern si asigura doua treimi din exporturile de bunuri; 49% s-au orientat catre sectorul constructiilor si serviciilor, care acopera in principal necesitatile pietei interne.
In 2014, capitalul privat, inclusiv cel format prin ISD, are 3,5 milioane salariati, respectiv cu 1% mai putini angajati (-38 mii persoane) comparativ cu anul 2000, dar cu o productivitate pe salariat mai ridicata.
Datele statistice releva ca un ISD mare nu implica obtinerea de VAB ridicat. Desi 5,4% din ISD sunt localizate in ramura „mijloacelor de transport“, aceasta contribuie numai cu 2,2% la VAB (din care doar 0,5% la autovehicule, 0,5% la alte mijloace de transport si 1,2% la componente auto). Aceeasi situatie se regaseste si la ramura „masini si echipamente“ care, cu 2,4% din ISD, contribuie cu 0,9% din VAB. Ramura „energie electrica, apa si gaze“, cu 11,1% din ISD, genereaza numai 4,4% din VAB. „Metalurgia“, cu 4,5% din ISD, contribuie cu doar 2,2% din VAB. „Intermedierile financiare si asigurarile“, cu 13% din ISD, produc numai 4,5% din VAB. „Comertul“, cu 11,7% din ISD, genereaza doar 6,4% din VAB.
Intr-o situatie pozitiva se regasesc ramurile: „tehnologia informatiei“, care, cu 6% din ISD, genereaza 5% din VAB; „activitati profesionale, stiintifice“ (5,1% ISD ? 5,2% VAB) si „industria alimentara“ (4% ISD ? 5,8% VAB). Aceste rezultate sunt, insa, insuficiente pentru ca ISD sa rezolve si problema cresterii mai consistente a VAB, sursa bunastarii prin consum si investitii.
De asemenea, aceste date confirma teza lui Tinbergen (Premiul Nobel, 1969), potrivit careia cu un instrument poti realiza un singur obiectiv economic (in cazul Romaniei, prin ISD s-au creat locuri de munca, dar in numar insuficient).
Distributia pe regiuni a ISD-urilor este profund dezechilibrata: 60% din ISD in Bucuresti - Ilfov; 30% in Ardeal si numai 10% in Moldova, Dobrogea si Muntenia (fara Bucuresti - Ilfov).
Numai trei patrimi din ISD reprezinta aport efectiv de capital. Stocul de ISD, in suma totala de 60 miliarde euro, este, in fapt, rezultatul a trei fluxuri: ? participatiile directe la capital (44 miliarde euro, respectiv 73%); ? profitul reinvestit (-3 miliarde euro); ? creditul net (19 miliarde euro).
Profitul reinvestit, in cazul Romaniei cu minus, la randul sau, este format din profitul realizat de 61 miliarde euro, din care se scad: ? dividendele in suma de 23 miliarde euro; ? pierderile inregistrate de ISD-uri in valoare de 41 miliarde euro. Creditul net de 19 miliarde euro este format din: ? 156 miliarde euro imprumuturi intrate; ? 137 miliarde euro rambursari.
Rezulta, din toate acestea, ca iesirile de capital strain prin dividendele incasate de 23 miliarde euro si dezinvestire (pierderi insumand 41 miliarde euro) s-au situat, practic, la nivelul stocului de ISD de 60 miliarde euro.

Fondurile europene, o provocare pentru stat si pentru investitorii privati
In ultimii 15 ani, in Romania au intrat 31,8 miliarde euro, reprezentand fonduri structurale de la Uniunea Europeana, din care: ? 8,5% (2,7 miliarde euro) - fonduri de preaderare (PHARE, SAPARD, ISPA); ? 91,5% (29,1 miliarde euro) - fonduri postaderare.
Cele 31,8 miliarde euro au avut ca destinatii: ? numai 40% › investitii (12,6 miliarde euro); ? Cea mai mare parte (60%) › diferite cheltuieli curente (19,2 miliarde euro).
Luand in calcul ca Romania a achitat 11,9 miliarde euro contributii catre UE, suma neta ramasa in tara a fost 19,9 miliarde euro (62% din total).
Practic, din sumele provenite de la UE numai 6,1 miliarde euro (20%) au ajuns, in mod direct, in economia reala (restul in subventii, pregatirea fortei de munca si proiecte de infrastructura fara impact major asupra dezvoltarii economice): ? Pentru sustinerea competitivitatii s-a cheltuit un miliard euro (3%); ? Pentru infiintarea de capacitati de productie agricola prin mici fermieri, in mediul rural, s-au accesat 5,1 miliarde euro (17%).
In vederea aprofundarii procesului de gestionare a fondurilor europene primite in perioada 2007 - 2013, prezinta interes destinatia celor 31,8 miliarde euro:
? 53% (17,8 miliarde euro) au fost utilizati in sectorul public pentru: ? infrastructura rutiera si feroviara nationala (4,7 miliarde euro); ? infrastructura rutiera, retele de apa si canal, locale (8,9 miliarde euro); ? lucrari de protectia mediului (1,6 miliarde euro); ? securizarea frontierelor (1,5 miliarde euro); ? cercetare stiintifica si asistenta tehnica (0,3 miliarde euro);
? 47% (14,8 miliarde euro) au avut ca destinatie sectorul privat pentru: ? subventii agricole (7,4 miliarde euro); ? infiintarea de capacitati de productie agricola (5,1 miliarde euro); ? pregatirea fortei de munca si dezvoltarea capitalului uman (1,3 miliarde euro); ? sustinerea competitivitatii (1 miliard euro).
In contextul evocat, studiul subliniaza ca obiectivul principal al politicii economice privind cresterea VAB in paralel cu crearea de noi locuri de munca tot mai bine platite nu este sustinut suficient de structura alocarii viitoare a fondurilor europene. Se impune cresterea ponderii sumelor destinate dezvoltarii si modernizarii economiei reale, vizand indeosebi: ? ramurile industriale cu grad ridicat de prelucrare si complexitate; ? serviciile care utilizeaza tehnologii avansate, in ambele situatii fiind necesara o mai buna informare si pregatire a intreprinzatorilor autohtoni pentru accesarea unui volum substantial de fonduri europene.
Este utila, de exemplu, o reducere de circa 3 miliarde euro la programul de pregatire a fortei de munca, tinand seama de ineficienta folosirii acestor fonduri in perioada anterioara (4,3 miliarde euro alocati fata de 1,3 miliarde euro utilizati anterior) si realocarea lor la „sustinerea competitivitatii“.

Locuri de munca deficitare si venituri mici - principala problema a Romaniei
Desi, statistic, tara noastra, cu 65,7% grad de ocupare efectiva a populatiei, este relativ apropiata de alte state din regiune la acest indicator (care creste lent; tinta pentru convergenta reala = 70%, respectiv actuala medie a UE), in realitate, gradul este de numai 58%. In populatia ocupata sunt incluse 1 milion persoane neremunerate (in principal din agricultura). In Romania, ponderea populatiei ocupate in agricultura este de 30%, in timp ce in Polonia este 12,6%, in Ungaria 5,2%, iar in Slovacia 3,2%.
In ceea ce priveste salariul mediu net in perioada ianuarie - august 2015, fara castigurile din top 3 ramuri (industria extractiva, telecomunicatii - IT, sistemul financiar), respectiv 850 euro, se inregistreaza o scadere de 7% (minus 130 lei) fata de nivelul mediu, respectiv la 1675 lei. Este similar celui inregistrat ca medie pe economie in ultimii doi ani. 54% (2,3 milioane angajati) din numarul de salariati exclusiv top 3 ramuri primesc lunar sub 1250 lei (280 euro/luna, respectiv 33% din top 3). 30% din totalul angajatilor fara top 3 sunt remunerati la nivelul salariului minim pe economie.
In cele 8 ramuri care concentreaza cei 2,3 milioane angajati sunt localizate un sfert din ISD. In alte 9 ramuri, situatia se prezinta in felul urmator: ? 53% din ISD, avand complexitate si tehnologii mai ridicate; ? salariile sunt cu 35% mai mari decat media (dar mai mici de circa 5 ori decat in tarile de origine a ISD); ? numarul de angajati reprezinta numai 17% din total.
Media castigurilor salariale pentru primele trei ramuri este dubla fata de media pe economie (285 mii persoane, respectiv 6% din efectivul total).
Gradul ridicat de polarizare a veniturilor din Romania comparativ cu alte state din regiune se observa din: ? faptul ca 20% din gospodariile populatiei detin peste 40% din venituri; ? cat mai ales din raportul care arata ca 10% din gospodariile cele mai bogate obtin de 13,4 ori mai multe venituri decat cele mai sarace 10% gospodarii ale populatiei.

Concluzii si solutii
Ideea principala a studiului vizeaza constatarea potrivit careia evolutiile si rezultatele prezentate au fost generate de actiunea libera a pietei. Modelul economic de succes validat de tarile care au reusit in procesul de reducere a decalajelor fata de statele dezvoltate (Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore) a imbinat actiunea pietei cu a statului, investitiile straine cu cele autohtone si stimularea cresterii economice bazate pe diseminarea cunostintelor si calificarii la niveluri inalte.
Modelul de crestere economica sustenabila este cel bazat pe investitii si exporturi, cresterea consumului fiind o rezultanta a actiunii acestor motoare. Pentru ca acest model economic sa dea rezultatele scontate este strict necesara mentinerea stabilitatii macroeconomice actuale, accelerarea reformelor structurale atat in sectorul de stat, cat si in sectorul privat, precum si promovarea cresterii economice incluzive.
De aici rezulta necesitatea elaborarii unui PROIECT DE ?ARA cu rol de catalizator si disciplinator, respectiv ADERAREA LA ZONA EURO. (T.B.)