Doua proiecte de anvergura europeana

1. Cale ferata de mare viteza, intre Marile Baltica si Egee
2. Valorificarea superioara a potentialului energetic si de transport al Dunarii

De regula, proiectele cele mai indraznete sunt primite cu scepticism mai ales atunci cand realizarea lor impune un efort financiar considerabil. Tot de regula, tocmai asemenea proiecte au avut darul sa schimbe multe in materie de mentalitati, de obisnuinte, dar mai ales in calitatea vietii. Din aceasta perspectiva, redactia „Univers ingineresc“ considera cum nu se poate mai potrivit, acum, la intalnirea dintre ani, sa prezinte doua proiecte care par - la prima vedere - simple visuri, dar care, ca orice viziune inginereasca demna de acest nume, au o doza considerabila de realism. Se poate spune, fara teama de a gresi, ca visurile cele mai realiste sunt exact acelea care, aparent, n-au nicio sansa sa se implineasca. Sunt ganduri inspirate de prezenta semnatarului acestor relatari in momentele in care, la Universitatea Angel Kancev din Ruse (Bulgaria), l-a ascultat pe ing. Rumen Markov, managerul firmei Large Infrastructure Projects Ltd. din Sofia, prezentand Proiectul de infrastructura intitulat: Aegean sea to Baltic sea Connection and Danube river („ABC+De“). De fapt, sunt doua proiecte de importanta paneuropeana, intrucat propun solutii fezabile pentru modernizarea transportului feroviar de calatori si marfuri intre regiunile Marii Egee, Marii Marmara, Mediteranei de est si regiunii Marii Baltice, precum si investitii cu efecte pe termen lung pentru bazinul Dunarii, inclusiv in ceea ce priveste transportul fluvial.

„ABC+De“
Principalele componente ale proiectului la care ne referim pot fi sintetizate astfel:
1. Un nou port la Marea Egee, in apropierea orasului Feres din Grecia, ceea ce poate constitui inca un hub pentru Europa, in zonele Marea Neagra, Marea de Azov, Marea Marmara si Mediterana de est. Acest port are toate sansele sa devina o noua poarta comerciala pentru intregul continent;
2. Un nou port la Marea Baltica, la revarsarea fluviului Vistula (Wis?a River);
3. O noua linie de cale ferata de mare viteza, „South-North Stream“, care sa lege noile porturi „Feres“ si ,,Wis?a“ si care sa permita: ? circulatia trenurilor grele de marfa cu viteza maxima de 160 km/h; ? circulatia trenurilor de calatori cu viteza maxima de 360 km/h;
4. Construirea de centre logistice in noile porturi si de-a lungul caii ferate;
5. Dunarea cu afluentii ei - Sava, Tisa si Morava - ar urma sa devina cai fluviale eficiente in toate anotimpurile.

Detalii care se constituie in argumente
In momentul in care au fost infatisate mai multe detalii referitoare la proiect, au aparut mult mai evidente nu numai avantajele, ci si posibilitatile de realizare. Cateva concretizari vor fi argumente solide in ambele sensuri.
- Portul nou Feres se va realiza in zona in care raul Marita se varsa in Marea Egee si este prevazut a se dezvolta cel putin la nivelul portului Hamburg. Pescajul de 25 m va permite acostarea navelor de 400.000 tone cu cate circa 4000 de containere de 40 de picioare;
- Linia de cale ferata „South-North Stream“, cu gabarit special, va permite circulatia trenurilor de marfa compuse din vagoane platforma, incarcate cu doua randuri de containere suprapuse, cu un tonaj maxim de 8500 t si o lungime de 1750 m, cu viteza de 160 km/h. Rampa maxima se doreste sa nu depaseasca 14 grade la mie.
Raza minima a curbelor de 1600 m va permite circulatia trenurilor etajate (ramelor) de calatori, pe relatia Istanbul - Bucuresti - Varsovia - Berlin, cu viteza de 360 km/h. De la Feres, linia va avea doua ramificatii spre Istanbul si spre Bursa. In aceste conditii, un tren ce va pleca din Istanbul la orele 6:00 va ajunge la Bucuresti in jurul orei 8:30, iar la Berlin la orele 12:48!
Traseul liniei de cale ferata, asa cum a rezultat din raspunsurile primite la intrebarile asistentei, va intra pe teritoriul Romaniei la vest de Giurgiu, pe un pod nou peste Dunare prevazut cu cale dubla si sosea (s-a studiat si varianta cu tunel), va continua la vest de Bucuresti spre Pitesti apoi pe Valea Oltului spre Sibiu si va iesi spre Ungaria, in nord-vestul tarii. In continuare, linia va tranzita Ungaria si Slovacia in extremitatea de est a acestor state, aproape de frontiera cu Ucraina, in Polonia spre Varsovia si Gda?sk. De la Varsovia este prevazuta o ramificatie spre Berlin - Hamburg si Bremenhafen, asa cum rezulta si din schita pe care o publicam.
Intre variantele supuse atentiei in privinta finantarii, s-a remarcat faptul ca, la recentul targ de logistica si de transport intermodal Intermodal Europe 2015, s-au gasit investitori privati din China, Singapore si Golful Persic, dispusi sa investeasca circa 30 miliarde de euro. Bineinteles ca investitia propriu-zisa depinde de calitatea fundamentarii proiectului. Este interesant de remarcat ca, in prezent, deplasarea unui camion (TIR), intre Turcia si Germania costa circa 3000 euro, iar durata este de 4 - 5 zile. Pe calea ferata preconizata, costurile vor fi mult mai mici, iar durata de parcurs mult mai redusa. Trebuie sa se mai precizeze ca si marii transportatori s-au aratat interesati cu conditia ca proiectul sa se finalizeze in 8 - 10 ani. Cu cat mai repede, cu atat mi bine.

In vizor: valorificarea complexa a fluviului Dunarea
Este cunoscut ca, de mai multi ani, se actioneaza pentru aplicarea prevederilor unui program complex de amenajare a Dunarii, intr-o viziune strategica de larga perspectiva. Proiectul supus atentiei participantilor la reuniunea de la Universitatea din Ruse aduce numeroase elemente noi, concrete, sub semnul urmatoarelor obiective:
- Eliminarea inundatiilor pe tronsoanele Passau - Viena - Tulcea;
- Asigurarea conditiilor pentru navigatie, pe tot timpul anului, intre km. 251,850 Harsova si km. 1894,720 Wildungsmauer (Austria), pentru convoaie cu pescaj 4,00 m, latime 34,95 m si lungime de 310 m;
- Transformarea raului Sava, de la Vukovar la Zagreb si a raului Tisa de la confluenta cu Dunarea si pana la Csongrad (Ungaria), in cai navigabile de clasa VI a si VI b;
- Imbunatatirea echilibrului ecologic in albia fluviului si in zonele adiacente, inclusiv mentinerea umeda a luncilor;
- Utilizarea potentialului energetic al fluviului si producerea de energie verde;
- Revitalizarea economica a regiunilor riverane Dunarii mijlocii si celei de jos.
Pentru atingerea acestor deziderate este prevazuta realizarea, de-a lungul fluviului, a unor baraje, respectiv a unor lacuri de acumulare, care vor fi amenajate si ca hidrocentrale. De asemenea, sunt prevazute ecluze pentru navigatie si canale paralele, care sa fie apte sa preia surplusul de apa adus de viiturile mari. Capacitatea sistemului, conform celor precizate de autorii proiectului, este dimensionata sa preia viituri ce pot sa apara o data la 1000 de ani.

Opinii convergente
Reprezentantii Institutului de Studii si Proiectari Hidrotehnice din Bucuresti - ISPH, autorii proiectelor hidrotehnice de la Portile de Fier 1 si 2, precum si ai proiectului Tr. Magurele - Nicopole, au apreciat pozitiv solutiile propuse pentru amenajarea complexa a fluviului Dunarea. La randul lui, semnatarul acestei relatari a subliniat importanta proiectului feroviar a carui realizare va contribui la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), a numarului de accidente rutiere si a costurilor externe. Se va modifica, de asemenea, cota de piata in favoarea caii ferate, asa cum, de fapt, recomanda UE. Se impune corelarea acestui proiect la nivel european cu celelalte proiecte anvizajate pentru aceasta parte a Europei. In acest sens, am facut referiri la examinarea oportunitatii unui numar mai mare de treceri in zona Dunarii de jos.
O sustinere consistenta a proiectelor a definit si opiniile reprezentantilor Uzinei Dacia-Renault, care s-au aratat interesati de utilizarea, in mai mare masura, a transportului feroviar. In acest sens, s-a mentionat ca din cele 340 000 de autoturisme produse anual (2015), 60% se transporta pe calea ferata, din care in majoritate spre Constanta. In plus, se transporta un volum de 2,2 milioane mc de piese/an in containere pe calea ferata.
Schimbul de opinii a conturat o serie de concluzii de mare importanta. Acestea pot fi rezumate astfel:
- Proiectul feroviar este fezabil si prezinta interes pentru transportatorii maritimi (si nu numai), fiind posibil de realizat cu fonduri private;
- Obiectivele propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, in spiritul politicii UE din domeniul transporturilor (Cartea Alba 2011), prin reducerea substantiala a emisiilor de gaze cu efect de sera care determina schimbarile climatice negative;
- Proiectul hidrotehnic pe Dunare, pe langa faptul ca va elimina pericolul inundatiilor, va spori cantitatea de energie electrica verde, va spori numarul de treceri dintre cele doua maluri, va contribui substantial la dezvoltarea economica si sociala a zonelor riverane. Realizarea lui va necesita si suportul financiar al Uniunii Europene.
In ceea ce priveste modalitatile de actiune, s-a relevat ca, la inceputul anului viitor, urmeaza sa se organizeze, la Sofia, o prezentare a proiectului „ABC + De“ in fata tuturor ambasadorilor din tarile UE. De asemenea, se vor initia prezentari, cu participarea factorilor decidenti in fiecare dintre tarile direct implicate, in vederea remiterii spre aprobare catre forurile de conducere ale Uniunii Europene.