Innoiri si performante
Data: 16-31 decembrie 2017
Tradiţionalele bilanţuri de la finalul fiecărui an se dovedesc, totdeauna, folositoare atât pentru autoevaluări, cât şi pentru proiecţii pe termen scurt şi mediu la nivel individual, familial, de echipă la locurile de muncă, la scară naţională şi chiar pe un plan mai larg, european şi mondial. Din această perspectivă, 2017 poate fi caracterizat mai ales prin elementele noi aduse în special în sfera vieţii economico-sociale, elemente care conţin, într-o manieră inconfundabilă, contribuţiile comunităţii inginereşti din ţara noastră.
Manifestările organizate, îndeosebi în aceste ultime luni ale anului, de Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) şi de Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR) (manifestări despre care a relatat pe larg publicaţia noastră) au reliefat tocmai astfel de contribuţii ştiinţifico-tehnice, creşterea gradului de implicare competentă şi responsabilă în identificarea şi valorizarea factorilor reali de progres, subsumaţi ideii de inovare, de creativitate. Aici se află „nucleul" calitativ menit să stimuleze tot ceea ce este pozitiv în economie, în viaţa socială - ca parte de neînlocuit într-un atât de necesar PROIECT DE ŢARĂ.
Bilanţurile conturate, bunăoară, cu prilejul împlinirii a două decenii de existenţă a ASTR au scos în evidenţă marele potenţial creativ al întregii comunităţi inginereşti din ţara noastră. Este o realitate confirmată şi reconfirmată de iniţiativele şi acţiunile AGIR, îndreptate spre valorificarea - la cote superioare de eficienţă economică, socială şi ecologică - a resurselor de care dispune ţara noastră, de la cele naturale până la cele umane.
Nu este dificil să constatăm că toate aceste demersuri îmbină organic tradiţia cu inovaţia întrucât continuitatea este nu numai necesară, ci şi posibilă numai prin luarea în considerare a trecutului ca „rampă de lansare" spre viitor. Nimic trainic nu se construieşte pe loc gol, iar cele mai de seamă contribuţii la progresul ştiinţei şi tehnicii au avut la bază realizările înaintaşilor. Însăşi era digitală, cu inovaţiile ei atât de spectaculoase, cu o forţă transformatoare fără precedent, îşi are originile în tot ceea ce a creat omenirea de-a lungul mileniilor în sferele ştiinţei, culturii, civilizaţiei.
Abordări de tipologia celei supuse acum atenţiei cititorilor se impun deoarece fără o viziune adecvată cerinţelor timpului în care trăim este imposibilă nu numai elaborarea amintitului PROIECT DE ŢARĂ, ci şi împlinirea propriilor obiective personale. Conexiunile la nivel micro, macro şi mondo în economie, în ştiinţă şi tehnică sunt tot mai strânse, iar subaprecierea lor reprezintă - dacă ne putem exprima astfel - „garanţia eşecului".
Prin aceste date ale realităţii şi prin proiecţiile bazate pe respectivele realităţi ne-am propus să scoatem în evidenţă ceea ce considerăm a fi mai important, înainte de toate, prin prisma exercitării profesiei de inginer.
În acest context, este cât se poate de firesc ca analizele să se centreze pe procesul investiţional care, după toate probabilităţile, va înregistra o creştere modestă faţă de 2016. În special investiţiile publice, al căror rol de antrenare la scara întregii economii este binecunoscut, se cer puternic revigorate, mai ales în direcţia construcţiilor inginereşti, cu accent pe infrastructură. Aşa cum se profilează bugetele pe anul viitor, cerinţa evocată este mai bine conştientizată, investiţiile publice urmând să se situeze în jurul a 40 miliarde de lei. Bineînţeles, la rândul lui, sectorul privat trebuie să urmeze un astfel de trend deoarece, în caz contrar, tot ceea ce s-a obţinut prin creşterea puternică a PIB în 2017 riscă să se irosească. Este concluzia principală desprinsă dintr-o vastă experienţă naţională şi internaţională pe care nu avem dreptul să n-o fructificăm la nivelul maxim posibil.
Alte articole




