Romania, parte a unui proiect comun, bazat pe valorile si aspiratiile fundamentale ale umanitatii
Data: 16-31 decembrie 2017
Anul pe care îl încheiem a fost marcat puternic de evaluarea deceniului care a trecut de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. În legătură cu efectele acestei apartenenţe, s-au pronunţat public factorii decizionali la nivel naţional, exponenţi ai tuturor grupurilor socio-profesionale, inclusiv ai comunităţii inginerilor români de pretutindeni, ai altor componente ale societăţii civile, precum şi numeroşi cetăţeni, în calitate de respondenţi la sondajele de opinie derulate prin Eurobarometru.
Fireşte, un bilanţ al ultimului deceniu ar impune prezentarea de fapte şi date care ar ocupa mai multe numere din publicaţia noastră. Ne vom rezuma, deci, la redarea unor scurte fragmente dintr-un documentar publicat în luna noiembrie 2017 de Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Documentarul, intitulat România, 10 ani în Uniunea Europeană, se referă la 10 valori, şi anume PACEA, DEMOCRAŢIA, JUSTIŢIA, EGALITATEA, LIBERTATEA, SOLIDARITATEA, PROSPERITATEA, SIGURANŢA, IDENTITATEA şi PUTEREA. Este important să luăm în considerare TOATE aceste 10 valori, deoarece ele formează un TOT unitar, iar deseori suntem tentaţi să reducem apartenenţa României la UE la elementele care privesc exclusiv aspectele economico-financiare ale vieţii cotidiene. Or, bunăoară, fără pace, fără promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a altor valori, însăşi prosperitatea devine o simplă iluzie.
Şi acum, câteva concretizări din lucrarea amintită:
♦ De departe, pentru români, cea mai importantă este libera circulaţie a persoanelor. Datorită Uniunii, românii pot călători, pot locui, pot învăţa sau pot lucra în orice stat membru. Din cei peste 14 milioane de cetăţeni europeni care locuiesc pe termen lung în alt stat membru, peste 3,3 milioane sunt români. Tinerii, cei mai mobili dintre cetăţeni, pot învăţa oriunde în Uniune şi pot beneficia de sprijin financiar, prin intermediul programului Erasmus. Aproape 250 000 de studenţi din România au beneficiat de acest program până la începutul acestui an. Principalele ţări pentru care au optat aceştia au fost, în ordine, Franţa, Spania, Italia, Germania şi Ungaria. Începând cu anul 2017, tinerii între 18 şi 30 de ani se pot înscrie în Corpul European de Solidaritate (CES), ceea ce le permite să acumuleze experienţă şi noi competenţe la început de carieră. Este un vast program de voluntariat, o şansă pentru tineri de a-şi aduce contribuţia, oriunde în UE, prin participarea la acţiuni ale societăţii civile, autorităţilor sau întreprinderilor sociale. Până în luna martie 2017, peste 1200 de tineri din România s-au înscris în baza de date a Corpului European de Solidaritate.
♦ Solidaritatea, ca valoare de neînlocuit, s-a manifestat şi se manifestă, în special, prin programele finanţate din fonduri europene nerambursabile. Finanţările europene sunt oferite prin două mari categorii de fonduri: fonduri structurale şi cele destinate mediului rural. Rata absorbţiei fondurilor structurale în România pentru perioada 2007 - 2013 se ridică la 83% din totalul disponibil, adică aproximativ 15 miliarde euro (conform datelor disponibile în luna ianuarie 2017). În perioada 2007 - 2013, României i-au fost alocate 20 de miliarde de euro pentru dezvoltare regională, fonduri care au contribuit, printre altele, la construirea a 368 km de drum şi la reabilitarea altor 1900 km. Fondurile europene disponibile pentru România în perioada 2014 - 2020 ajung la peste 40 de miliarde de euro, incluzând fonduri structurale, fonduri pentru mediul rural şi subvenţii pentru agricultori.
♦ În sfârşit, la capitolul PUTERE, se impune să ţinem seama, cel puţin, de următoarele date ale realităţii - cu doar 6% din populaţia lumii în 2017, Uniunea Europeană: ▪ produce peste 20% din PIB-ul planetei; ▪ furnizează 56% din ajutorul umanitar şi de dezvoltare din lume; ▪ contribuie cel mai mult la misiunile ONU de menţinere a păcii; ▪ găzduieşte cea mai mare piaţă unică din lume; ▪ este cea mai mare putrere comercială din lume; ▪ deţine a doua cea mai utilizată monedă din lume; ▪ este campionul acordurilor internaţionale privind schimbările climatice şi obiectivele globale de dezvoltare durabilă pentru 2030. Niciun stat din lume nu poate egala aceste performanţe, de unul singur. Într-o lume globalizată, cu multiple provocări, nicio ţară europeană nu mai este suficient de mare ca să fie relevantă de una singură. Performanţa este posibilă doar împreună, ca Uniune.
Alte articole



