2020/2021: capat de linie, inceput de drum
Data: 16-31 decembrie 2020
Chiar dacă fiecare an, în orice împrejurări, înseamnă – deopotrivă – conturarea unui bilanț și scrutarea viitorului, niciodată noi, românii, asemenea locuitorilor întregii planete Pământ, nu ne-am confruntat cu atâtea dificultăți și incertitudini ca acum, la finalul lui 2020. Dacă afirmăm că traversăm o situație excepțională, spunem prea puțin; prelungirea pandemiei COVID-19 a făcut și face noi victime și pune la grea încercare, uneori la limita suportabilului, tot sistemul de apărare a sănătății publice, afectează grav ansamblul de activități economico-sociale la nivel național, european și global.
În aceste circumstanțe, este limpede că noi, inginerii români de pretutindeni, ne-am aflat și ne aflăm angajați, fiecare în parte și toți împreună, în foarte numeroase acțiuni menite să diminueze efectele dramatice – și nu rare ori tragice – ale pandemiei (inclusiv ca suport tehnico-științific al măsurilor anti-COVID-19) și să contracareze factorii care au provocat și provoacă nedorita comprimare puternică a întregii activități economice și sociale.
În pofida acestei realități, AGIR și ASTR au continuat să fie o prezență activă în mediile științifico-tehnice pe care le reprezintă, precum și în întreaga societate, apelul la noile tehnologii, la comunicarea online, permițându-ne să îndeplinim obligațiile statutare, să ținem legătura unii cu alții, inclusiv prin publicația noastră, Univers ingineresc, să ne pronunțăm, în spațiul public, asupra unor teme de cel mai mare interes pentru comunitatea noastră profesională, pentru toți cetățenii României.
Dacă ar fi să ne concentrăm atenţia asupra evoluţiei economiei, ramură în care îşi desfăşoară activitatea cei mai mulţi colegi ingineri, vom constata că s-a impus şi se impune implicarea statului în procesul susținerii entităților de bază, mai ales prin comenzi și facilități fiscal-financiare. Fără această implicare, n-ar fi fost posibil și nu va fi posibil să evite, cel puțin, încetarea totală a activității, cu consecințele grave care decurg dintr-o asemenea situație-limită. Politicile publice bine direcționate și-au dovedit și își dovedesc utilitatea, mai cu seamă în aceste vremuri grele, de criză.
Din datele conținute în comunicatul INS referitor la evoluția PIB în trimestrul al treilea al anului în curs, rezultă – între multe altele – că sunt imperios necesare, în primul rând, măsuri de stimulare, de sprijin în vederea creșterii gradului de valorificare a resurselor de care dispune economia noastră națională. Se vădește, mai mult ca oricând, legătura organică dintre cantitatea și calitatea valorii adăugate și competitivitatea economiei românești, legătură de tip cibernetic, veritabilă pârghie în eforturile îndreptate spre diminuarea dezechilibrelor structurale. Poate că această aserțiune „sună prea teoretic“, însă – pentru a recurge la un exemplu – constatăm că, în condițiile în care industria, cu pondere în PIB de 20,2%, și-a comprimat volumul de activitate, pe trei trimestre din acest an, cu 11,1%, subramurile care se caracterizează printr-o valoare adăugată mai mare față de medie au fost pe plus sau au avut o contracție mai mică. Totodată, două domenii, construcțiile și IT&C, cu ponderi de 4,7% și, respectiv, 6,8% la formarea PIB au fost singurele care au înregistrat, pe nouă luni din 2020, creșteri consistente: cu 12,6% și cu 10,3%. Aceste evoluții îndreptățesc opiniile potrivit cărora șansele de relansare a economiei cresc și vor crește pe măsura în care vor spori ponderea acestor două resurse la creşterea PIB, tendințe evidente nu numai la noi în țară, ci pe plan continental și mondial.
Examinarea factorilor care au diminuat produsul intern brut ne arată că scăderea exporturilor cu aproape 13 procente în intervalul ianuarie – septembrie 2020 și a importurilor cu 7,5%, în vreme ce pe ansamblul Uniunii Europene avem de-a face cu un excedent la acest capitol, impune adaptarea și aplicarea de măsuri consistente pentru creșterea gradului de prelucrare a resurselor. Așa va fi posibil să se reducă și chiar să se elimine deficitul la exportul net. De pildă, în cazul produselor agroalimentare, din toate unghiurile de vedere, creșterea gradului de procesare a resurselor reprezintă, incontestabil, cea mai eficientă cale de reducere a unui deficit considerabil, cu efecte multiple, economico-financiare și sociale grave.
Atât la partea de resurse, cât și de utilizări, observăm că evoluția PIB oferă numeroase surse de analiză și sinteză necesare, la toate nivelurile lumii afacerilor privind încheierea anului în curs cu un bilanț cât mai bun posibil, în condițiile excepționale în care trăim, ca bază de plecare în 2021, an care se anunță, din păcate, tot dificil și încărcat cu provocări nenumărate. Cu toate acestea, experiența din 2020 ne permite să acționăm mai bine pregătiți, cu șanse sporite de a depăși dificultățile cu care ne-am confruntat și ne vom confrunta.
Noi, cu toții, am trecut și, cu siguranță, vom trece în perioada următoare, teste grele, uneori decisive, impuse de dubla criză, medicală și economică. În acest fel, ies în evidență profesionalismul și spiritul civic definitorii pentru inginerii români. Din această ambivalentă perspectivă este necesar să tragem toate concluziile conceptuale și practice, cu accent pe principalul domeniu de activitate inginerească – economia românească. Datele oficiale de care dispunem sunt, la rândul lor, o sursă de neînlocuit pentru analize și pentru deschideri spre viitorul previzibil.
Cu asemenea date în față și pe masă, identificând în continuare noi resurse de contracarare a efectelor pandemiei, în primul rând reziliența capitalului uman, capacitățile creative ale colegilor noștri, avem șanse sporite să depășim dificultățile actuale și ale perioadei care urmează. În același timp, făcând parte integrantă din societatea civilă, AGIR și ASTR reînnoiesc apelul către factorii decidenți la nivel național de a îndeplini exemplar mandatul încredințat de electorat cu prilejul celor două importante alegeri care au avut loc în 2020, astfel încât să pună mai presus de toate, cu profesionalism și responsabilitate, interesul public, conectați necondiționat la imperativele vremurilor noastre atât de dificile și complicate.
Pe temeiul tuturor acestor considerații și considerente, îmi exprim convingerea că toți colegii ingineri ne vom face, pe mai departe, datoria de profesioniști și cetățeni, de adevărați patrioți români, vom contribui, în acest fel, la ieșirea cu bine din ambele crize, la redresarea economică, progresul României, la prosperitatea tuturor concetățenilor noștri.