2021: Noi si semnificative progrese in promovarea tehnicilor si tehnologiilor din domeniul IT&C
Data: 16-31 decembrie 2021
Bilanțul anului pe care-l vom încheia în curând include, la loc de seamă, incontestabilele progrese înregistrate de România, de Uniunea Europeană și în întreaga lume în procesul global și ireversibil de digitalizare. Este un proces de lungă durată, dar care a fost accelerat în ultimii doi ani de prelungirea pandemiei COVID-19, inclusiv ca soluție fundamentală pentru depășirea marilor greutăți provocate de criza medicală. În paginile de față, prezentăm unele dintre cele mai recente informații care atestă că, la toate nivelurile și în toate domeniile, există premise favorabile pentru conectarea fiecăruia și a tuturor la cerințele erei digitale.
Una din două firme românești medii și mari derulează în prezent proiecte de digitalizare
Una din două companii medii și mari derulează în prezent proiecte de digitalizare, iar o treime se află în stadiul de evaluare a opțiunilor privind digitalizarea, relevă studiul Digitalizarea în companiile din România 2021, derulat de Beck at al. și MKOR Consulting. 54% dintre companiile participante se află în stadiul de implementare a inițiativelor de digitalizare. Potrivit analizei, investițiile în digitalizare încep de la 2000 euro și pot ajunge chiar și la 10 milioane de euro. Soluțiile digitale sunt folosite mai ales pentru eliminarea blocajelor întâlnite în activitatea curentă. Acestea vizează în special procesele și fluxurile de lucru, managementul documentelor, managementul datelor, resursele umane sau luarea deciziilor.
Pentru dezvoltarea și implementarea de soluții de digitalizare, companiile preferă expertiza furnizorilor externi. Principalul motiv pentru colaborarea cu furnizori externi este complexitatea procesului de trecere de la analog la digital în termeni de expertiză și resurse necesare.
Companiile recunosc impactul pozitiv al soluțiilor de digitalizare, cu beneficii în plan operațional, financiar și strategic. Potrivit autorilor studiului, principalii indicatori folosiți pentru a măsura eficiența proiectelor de digitalizare sunt: financiari (de exemplu, creșterea cu până la +30% a cifrei de afaceri); operaționali (volumul de muncă / documente, durata proceselor, timpi de răspuns, trasabilitatea proceselor etc.); resurse implicate (angajați, infrastructură, clienți).
Conform studiului realizat împreună cu experți în digitalizare, eforturile susținute pe perioade mari de timp și investițiile constante sunt factori-cheie pentru reușita inițiativelor de digitalizare. În funcție de profilul unei companii, investițiile în implementarea sau dezvoltarea de soluții de digitalizare încep, așa cum am mai menționat, de la 2000 euro și pot depăși chiar și 10 milioane de euro.
Pandemia a adus noi provocări pentru jumătate dintre companiile participante la studiu. Pentru a răspunde acestor provocări, companiile au mizat pe implementarea cu prioritate a proiectelor de optimizare digitală, în contextul diminuării volumului de business.
În aproape o treime dintre cazuri, ritmul de adoptare a soluțiilor de digitalizare a încetinit, ca urmare a reducerii bugetului pentru departamentul IT în perioada pandemiei.
Scopul studiului a fost de a determina stadiul actual al inițiativelor de digitalizare în companiile medii și mari, din perspectiva experților implicați direct în astfel de proiecte. În cadrul cercetării, au fost intervievați experți în digitalizare din 12 companii medii și mari din România, din domenii precum: FMCG, retail, producție, transporturi & logistică, automotive, financiar (banking, servicii financiare), servicii profesionale, farma.
Ponderea companiilor care folosesc diverse tipuri de cloud a crescut, la nivel global, la 88%, în perioada 2020 - 2021
Utilizarea tuturor tipurilor de cloud, inclusiv a celor publice şi private, a crescut la 88%, în intervalul 2020 - 2021, comparativ cu 72% în 2019, arată rezultatele unui studiu realizat de Kaspersky. „Adoptarea cloud-ului a contribuit, de asemenea, la complexitatea infrastructurii IT (...); utilizarea tuturor tipurilor de cloud, inclusiv a celor publice şi private, a crescut la 88%, comparativ cu doar 72% în 2019. În plus, infrastructura de desktop virtual, care ar fi trebuit să ajute companiile să organizeze accesul la distanţă la spaţiile de lucru corporative pentru a lucra în siguranţă de acasă, a crescut de la 82% la 86%. Problema cu infrastructura complexă nu este doar faptul că face implementarea instrumentelor de securitate dificilă. Ea îngreunează şi depistarea semnelor unui atac şi răspunsul la acesta în timp util pentru a minimiza posibilele daune. De fapt, lipsa de vizibilitate asupra infrastructurii este cea mai comună provocare (41%) cu care se confruntă organizaţiile atunci când se confruntă cu ameninţări complexe", relevă autorii analizei.
Conform raportului IT Security Economics, costul securizării unor medii din ce în ce mai complexe a crescut, ajungând pe locul doi în topul provocărilor cu care companiile se confruntă în 2021, în condiţiile în care anul trecut acest indicator era pe locul trei, iar în 2018 pe locul al şaselea.
De asemenea, 44% dintre organizaţii au trebuit să securizeze inovaţiile, numai protecţia datelor fiind pe primul loc, de câţiva ani deja. În plus, costul securizării mediilor complexe s-a dovedit a fi chiar mai important decât asigurarea conformităţii cu politicile de securitate, care a rămas pe locul al doilea, în ultimii doi ani.
Pe fondul acestei probleme, investiţiile încep să fie stimulate. Astfel, aproape jumătate (47%) dintre companiile mari au indicat complexitatea crescută a infrastructurii IT drept principalul motiv pentru creşterea bugetului de securitate IT, comparativ cu o pondere de 43%, în 2020.
♦ Eurostat: Mai puţin de o firmă din cinci, din România şi Bulgaria, folosesc soluţii cloud
România şi Bulgaria ocupă ultimele poziţii în Europa în privinţa utilizării soluţiilor cloud de către companii, cu 14%, respective 13%, în condiţiile în care 42% dintre firmele din UE folosesc aceste resurse în 2021, cu 6 puncte procentuale (pp) peste nivelul de anul trecut şi dublu faţă de 2016, arată Oficiul European de Statistică Eurostat. Chiar dacă, în medie, 98% dintre companiile europene au acces la Internet, procentele fiind ridicate în fiecare ţară membră, gradul de utilizare a serviciilor cloud diferă foarte mult de la un stat la altul, de la o pondere de 75% în Suedia şi Finlanda, 65% în Olanda şi Danemarca până la sub 40% în alte 13 ţări.
Dintre companiile care folosesc cloud-ul, marea majoritate (79%) apelează la această variantă pentru a găzdui serverele de email, iar două treimi stochează documente (68%) şi folosesc programe de office (61%). Mai mult de jumătate dintre firme (59%) spun că folosesc soluţiile de securitate disponibile în cloud.
O parte importantă dintre companiile europene utilizează soluţii mai avansate, precum cele de contabilitate, managementul clienţilor sau resource planning.
CE a aprobat primul proiect transfrontalier de infrastructură inteligentă („smart grid") al României
Comisia Europeană (CE) a aprobat primul proiect transfrontalier de infrastructură inteligentă („smart grid") al României, dezvoltat în parteneriat de către Delgaz Grid SA, compania de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, parte a grupului E.ON, CNTEE Transelectrica SA, operatorul naţional de transport şi sistem, şi MAVIR, operatorul de transport maghiar, informează Trans-electrica. Proiectul „Smart Grid" Carpathian Modernized Energy Network (CARMEN) a fost inclus pe lista a 5-a a Proiectelor de Interes Comun (PCI), adoptată recent de Executivul comunitar, şi are o valoare de aproximativ 150 milioane euro.
„Proiectul CARMEN are o valoare de aproximativ 150 milioane euro, iar implementarea acestuia se va derula pe o perioadă de 6 ani, începând cu anul 2023, urmând a fi propus spre finanţare în cadrul programului Connecting Europe Facility (CEF). În urma adoptării sale de către Comisie, Actul Delegat ce cuprinde proiectul celei de-a 5-a liste PCI va fi prezentat Parlamentului European şi Consiliului. Ambii legiuitori au la dispoziţie două luni pentru a accepta sau a respinge lista - proces care poate fi prelungit cu încă două luni, dacă este necesar. În baza prevederilor legale aplicabile, legiuitorii nu au posibilitatea de a modifica proiectul de listă", se precizează într-un comunicat al Transelectrica.
Proiectele de Interes Comun sunt proiecte-cheie de infrastructură energetică transfrontalieră pentru construirea unei pieţe interne a energiei a UE, mai integrată şi mai rezilientă, şi pentru urmărirea obiectivelor în materie de energie şi climă.
Cea de-a 5-a listă PCI cuprinde 98 de proiecte: 67 în domeniul transportului şi stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor naturale, 6 proiecte de reţele de CO2 şi 5 proiecte de reţele de distribuţie energie electrică inteligente. De asemenea, lista a 5-a PCI cuprinde încă 4 proiecte de interes comun dezvoltate de CNTEE Transelectrica SA, parte a Clusterului România - Serbia Mid Continental East Corridor, incluzând: Linia de Interconexiune dintre Reşiţa (RO) şi Pancevo (RS), Linia Internă dintre Porţile de Fier şi Reşiţa, Linia Internă dintre Reşiţa şi Timişoara/Sacalaz, precum şi Linia Internă dintre Arad şi Timişoara/Sacalaz.
Potrivit Transelectrica, prin intermediul proiectului CARMEN, partenerii vizează modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport şi de distribuţie energie electrică, precum şi creşterea interoperabilităţii acestora, atât la nivel naţional, cât şi european, în sensul atingerii obiectivelor de interes comun. Astfel, se estimează modernizarea a 23 de staţii de transformare, 65 de posturi de transformare, linii aeriene de înaltă tensiune şi implementarea tehnologiilor IT şi de comunicaţii specifice, instalarea în reţeaua electrică de transport a unor mijloace moderne de control al tensiunii la nivelul sistemului energetic. „CARMEN va contribui în mod direct la creşterea capacităţii de preluare în reţeaua de joasă tensiune a electricităţii produse din surse regenerabile de către prosumatori, proiectul reprezentând un pas extrem de important în direcţia accelerării greenificării şi digitalizării reţelei de transport şi distribuţie a energiei electrice gestionate de cei trei parteneri", se mai precizează în comunicat.
4,9 miliarde de locuitori ai Terrei (respectiv 63% din populaţia lumii) sunt conectați la internet
Numărul celor conectaţi la nivel mondial a ajuns la 4,9 miliarde, echivalentul a 63% din populaţia lumii, în contextul în care criza COVID-19 a adus online, în 2020, cu 782 de milioane de persoane mai multe decât în anul 2019, a declarat, într-o dezbatere de specialitate, Cătălin Marinescu, şef de Strategii în cadrul Uniunii Internaţionale pentru Telecomunicaţii (ITU). „Criza aceasta COVID a adus online, în 2020, cu 782 de milioane de persoane mai mult decât în anul 2019. Deci, avem 4,9 miliarde de persoane conectate, adică 63% din populaţia lumii. Creşterea neobişnuit de puternică a numărului de persoane sugerează că măsurile luate în timpul pandemiei (izolarea, lucrul de acasă) au forţat atât guvernele, cât şi indivizii să se conecteze. Avem o creştere cu 17%, de la an la an. A fost o tranziţie forţată spre o lume virtuală şi ce a fost bine a fost că industria s-a adaptat foarte bine şi că guvernele au luat măsuri ca, practic, conectarea la internet să devină mai facilă. Aici e vorba de preţuri, trecerea educaţiei în online etc.", a menţionat Cătălin Marinescu.
Oficialul ITU a adăugat că, în privinţa conectivităţii, obiectivul stabilit este ca, până în anul 2030, „toată lumea să fie conectată". „Obiectivul general, anunţat chiar de secretarul general al ONU acum câteva zile la Forumul de guvernare a Internetului, de la Katowice, este ca, până în 2030, toată lumea să fie conectată. Este un obiectiv foarte ambiţios şi realizabil. O altă dată statistică de interes este că 96% din populaţia lumii este acoperită cu servicii de comunicaţii, cel puţin 3G. Diferenţele vin şi din cultură, şi din punct de vedere geografic. Aşa cum ştim, ţările cel mai puţin conectate sunt cele din Africa şi cele din sudul Asiei. Tot acolo există şi cea mai mare diferenţă între conectivitatea femeilor şi a bărbaţilor. În ţările dezvoltate, acest lucru nu este relevant, raportul fiind aproximativ egal. La nivel global există 62% dintre bărbaţi care folosesc internetul. De asemenea, există un decalaj foarte mare între urban şi rural. În ţările dezvoltate decalajul este aproape zero, iar noi nu suntem acolo. În plus, există un decalaj evident între generaţii, în toate regiunile lumii. 71% din populaţia lumii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani este conectată, comparativ cu 57% din toate celelalte grupe de vârstă. Acest lucru nu este rău dacă este bine canalizat şi aduce un plus la educaţie", a subliniat Cătălin Marinescu.
Eurobarometru: Cetățenii UE se declară în favoarea principiilor digitale
Potrivit unui sondaj Eurobarometru special realizat în septembrie și octombrie 2021, o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE consideră că internetul și instrumentele digitale vor juca un rol important în viitor, informează un comunicat al Comisiei Europene. În plus, marea majoritate consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a drepturilor și principiilor europene sunt utile pentru realizarea cu succes a transformării digitale.
♦ Importanța digitalizării în viața de zi cu zi
Rezultatele sondajului arată că peste opt din zece europeni (81%) consideră că, până în 2030, instrumentele digitale și internetul vor fi importante în viața lor. Peste 80% dintre cetățenii UE apreciază că utilizarea acestora va aduce cel puțin tot atâtea avantaje cât dezavantaje. În schimb, doar o mică parte (12%) se așteaptă ca utilizarea instrumentelor digitale și a internetului până în 2030 să aducă mai multe dezavantaje decât avantaje.
♦ Preocupări legate de efectele nocive și riscurile online
Mai mult de jumătate (56%) dintre cetățenii UE care au participat la sondaj se declară îngrijorați de atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, precum furtul sau abuzul de date cu caracter personal, programele malware sau phishing-ul. În plus, peste jumătate (53%) dintre aceștia au declarat, de asemenea, că sunt preocupați cu privire la siguranța și bunăstarea copiilor în mediul online, iar aproape jumătate (46%) dintre cetățenii UE sunt îngrijorați de utilizarea datelor și a informațiilor cu caracter personal de către întreprinderi sau de către administrațiile publice. Aproximativ o treime (34%) dintre cetățenii UE sunt îngrijorați de dificultatea de se a deconecta și de a găsi un echilibru bun între viața online și cea offline, iar aproximativ unul din patru cetățeni (26%) este îngrijorat de dificultatea dobândirii de noi competențe digitale, necesare pentru a participa activ în societate. În sfârșit, aproximativ unul din cinci cetățeni ai UE (23%) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul produselor și serviciilor digitale asupra mediului.
♦ Necesitatea de a cunoaște mai bine drepturile
în mediul online
Conform rezultatelor sondajului, majoritatea cetățenilor UE consideră că UE le protejează bine drepturile în mediul online. Cu toate acestea, un număr semnificativ (aproape 40%) de cetățeni ai UE nu sunt conștienți de faptul că drepturi precum libertatea de exprimare, viața privată sau nediscriminarea ar trebui să fie respectate și în mediul online, iar în șase state membre ale UE, mai mult de trei din patru cetățeni nu sunt conștienți de acest lucru. Cu toate acestea, marea majoritate a cetățenilor UE consideră că este util să afle mai multe despre aceste drepturi.
♦ Sprijin pentru declarația privind principiile digitale
Marea majoritate (82%) a cetățenilor UE consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a unei viziuni europene comune asupra drepturilor și principiilor digitale sunt utile. Aceste principii ar trebui să aibă implicații concrete pentru cetățeni; de exemplu, nouă din zece cetățeni (90%) sunt în favoarea includerii principiului conform căruia toată lumea, inclusiv persoanele cu handicap sau persoanele expuse riscului de excluziune, ar trebui să beneficieze de servicii publice digitale ușor de accesat și de utilizat. Cetățenii doresc să fie informați în mod clar cu privire la termenele și condițiile aplicabile conexiunii lor la internet, să poată accesa internetul printr-o conexiune de mare viteză și la prețuri accesibile și să poată utiliza o identitate digitală sigură și de încredere pentru a accesa o gamă largă de servicii online publice și private.
Etapele următoare. Rezultatul acestui prim sondaj Eurobarometru va contribui la elaborarea unei propuneri de declarație europeană privind drepturile și principiile digitale a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Declarația va promova o tranziție digitală modelată de valorile comune europene și de o viziune asupra schimbărilor tehnologice centrată pe factorul uman. După acest prim sondaj, o serie recurentă de sondaje Eurobarometru va fi planificată în fiecare an (începând din 2023) în vederea colectării de date calitative, bazate pe percepția cetățenilor cu privire la modul în care vor fi puse în aplicare în UE principiile digitale, odată ce vor fi consacrate în declarație.
Eurobarometrul special analizează modul în care cetățenii UE percep viitorul instrumentelor digitale și al internetului, precum și impactul preconizat pe care internetul și produsele, serviciile și instrumentele digitale îl vor avea asupra vieții lor până în 2030. Acesta s-a desfășurat printr-o combinație de interviuri online și față în față, atunci când organizarea acestora a fost posibilă sau fezabilă. Au fost intervievați 26 530 de respondenți din cele 27 de state membre ale UE.
Numărul utilizatorilor de smartphone s-a majorat, la nivel mondial, cu 5,5 miliarde, în ultimii zece ani
Potrivit datelor raportului global Ericsson Mobility, numărul utilizatorilor de smartphone a crescut cu 5,5 miliarde în ultimii zece ani, la nivel mondial, în timp ce traficul de date mobile s-a majorat de aproape 300 de ori, în acelaşi interval. În acest context, în trimestrul III al acestui an, numărul abonamentelor 5G de la nivel global s-a majorat cu 98 de milioane (faţă de 48 de milioane de noi abonamente 4G). Astfel, se estimează că peste două miliarde de oameni vor avea acoperire 5G, la sfârşitul anului curent.
Potrivit estimărilor specialiștilor, până în anul 2027, tehnologia 5G ar putea să devină principala poartă de acces la servicii mobile prin abonament, la nivel global. De asemenea, aproximativ 50% din toate abonamentele mobile de la nivel mondial ar urma să fie pentru servicii 5G, acoperind 75% din populaţia lumii şi facilitând 62% din traficul global de date pe smartphone.
Raportul relevă faptul că, începând din anul 2011, implementarea reţelelor 4G LTE a fost esenţială pentru generarea celor 5,5 miliarde de noi conexiuni pe smartphone în întreaga lume, contribuind astfel la apariţia pe piaţă a peste 20.000 de modele diferite de dispozitive 4G. În acest context, traficul de date din reţelele mobile a crescut cu 42% faţă de anul precedent, şi a ajuns, în T3, la aproximativ 78 de exabiţi (EB), incluzând traficul generat de serviciile Fixed Wireless Access (FWA). Numai în perioada analizată, traficul de date mobile a fost mai mare decât volumul generat vreodată până la sfârşitul anului 2016, iar noile estimări arată că traficul total de date din reţelele mobile poate ajunge la 370 EB până la finele anului 2027.
Potrivit sursei citate, aplicaţiile care folosesc tehnologia broadband IoT (Internet of Things) le-au depăşit pe cele care folosesc tehnologiile 2G sau 3G ca segment care conectează cea mai mare parte a aplicaţiilor IoT. De altfel, se preconizează că, până la sfârşitul anului 2021, serviciile broadband IoT vor reprezenta 47% dintre toate conexiunile celulare pe dispozitive IoT, comparativ cu 37% în cazul 2G sau 3G şi cu 16% în cazul tehnologiilor de Massive IoT (NB-IoT şi Cat-M).
Mai mult, noile estimări dezvăluie faptul că, până în 2027, tehnologiile de Massive IoT vor reprezenta 51% din totalul conexiunilor celulare pe dispozitive IoT. Totodată, în decursul aceleiaşi perioade analizate, conexiunile de tip FWA vor creşte de aproape trei ori, de la 88 de milioane până la sfârşitul lui 2021, la aproximativ 230 de milioane în 2027, iar aproape jumătate dintre acestea ar urma să fie preluate de reţelele 5G.