Adina Valean: Propunerile privind imbunatatirea infrastructurii de transport vor aduce Romania pe un nou coridor european

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a anunţat, într-un articol de opinie publicat pe site-ul Reprezentanței Comisiei Europene (CE) în România, că a prezentat la acest sfârşit de an patru propuneri care vor duce la modernizarea transporturilor, cu mare accent pe infrastructura feroviară şi a căilor navigabile interioare, iar noutatea pentru România este că va face parte din două coridoare europene de transport: actualul coridor Rin - Dunăre şi un coridor nou creat, Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee. 

Coridorul Rin - Dunăre va fi extins până la principalele porturi de la Marea Nordului şi va continua să lege România (inclusiv portul Constanţa şi portul Sulina din Delta Dunării) de inima economică a UE din Germania (Frankfurt, Stuttgart). Coridorul traversează şi Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria şi Cehia. 

Noul coridor al Mării Baltice, al Mării Negre şi al Mării Egee se va desfăşura de-a lungul flancului estic al UE, conectând toate statele membre de-a lungul acestei frontiere. Astfel, se va crea o nouă conexiune între Polonia (Gdynia/Gdańsk), Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia. 

Potrivit Adinei Vălean, unul dintre obiectivele CE este de a lega mai bine partea de est a UE de rețeaua feroviară europeană de mare viteză. „Pentru România, acest lucru înseamnă o linie de mare viteză care să lege Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca și Oradea de Viena, via Budapesta. Iar revizuirea introduce o cerință suplimentară conform căreia, pe întreaga rețea feroviară clasică centrală TEN-T, trenurile de pasageri trebuie să circule cu cel puțin 160 km/h. Pasagerii și companiile vor începe să vadă o diferență până în 2030, termenul limită până la care trebuie terminate lucrările de pe linia ferată Constanța - Arad, care includ ultimul segment nemodernizat până acum, Predeal - Brașov, cu un tunel de 22 km. De asemenea, până în 2030, vor fi realizate lucrări de modernizare completă a rutei Craiova - Timișoara, deschizând astfel un nou coridor modernizat Est-Vest pentru transportul feroviar de mărfuri și pasageri", a precizat comisarul european.

Pentru șoferi, s-a propus includerea șoselei de la Cluj-Napoca la Baia Mare și Satu Mare în TEN-T, inclusiv o conexiune transfrontalieră cu Ungaria.

„Aceste propuneri sunt mai mult decât noi linii pe hartă. Ele înseamnă că guvernul are obligația de a le dezvolta și poate solicita finanțare din partea UE pentru a construi sau moderniza infrastructura indicată de aceste linii - Regulamentul TEN-T este cel care definește proiectele eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei", a subliniat Adina Vălean.

Potrivit acesteia, în total, finanțarea UE disponibilă pentru România pentru investiții în transporturi în perioada 2021 - 2027 ar putea fi de 12 miliarde de euro. Aceasta reprezintă mai mult decât dublul finanțării disponibile în perioada 2014 - 2020, pe care, din păcate, România nu a putut să o absoarbă în întregime. Noul regulament TEN-T va fi, de asemenea, utilizat pentru a pregăti propunerea pentru CEF III, pentru perioada de după 2027, ceea ce înseamnă că România poate solicita finanțare pentru infrastructura de transport cel puțin până în următorul deceniu.

Dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România nu poate fi singura soluție pentru aglomerație și poluare. Un obiectiv-cheie al Pactului Verde European este dezvoltarea unui sistem de transport mai durabil, care să se bazeze - pentru transportul de marfă - pe calea ferată, pe căile navigabile interioare și pe transportul multimodal. „De aceea, mă bucur să văd rețeaua feroviară a României mai aproape de cea din restul Europei prin această propunere. Acest lucru va facilita transferul unui volum substanțial de marfă dinspre camioane către trenuri", a menționat Adina Vălean.

În 2019, 44% din transportul de mărfuri a fost efectuat pe cale rutieră în România, în contextul în care țara are una dintre cele mai dense rețele feroviare din UE, de aproximativ 10 800 km, plus căi navigabile interioare extinse. „Ar trebui să fim capabili să valorificăm mai mult aceste active", afirmă comisarul european.

Noile propuneri formulate vor aduce schimbări și pentru locuitorii din mediul urban. „Dorim să clasificăm încă 20 de orașe din România ca «noduri urbane» de-a lungul rețelei esențiale de transport, TEN-T. Pe listă se află orașe ca Iași, Cluj, Târgu Mureș, Bacău și Buzău. Toate «nodurile urbane» trebuie să elaboreze un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care să prezinte măsuri de integrare a diferitelor moduri de transport și să promoveze mobilitatea cu emisii zero", afirmă oficialul CE. Propunerile Comisiei Europene vor merge spre aprobarea celorlalte instituții ale UE. 

*

Stimularea transportului feroviar de mare viteză și integrarea multimodalității

Cele patru propuneri adoptate la mijlocul lunii decembrie de Comisia Europeană, care vor moderniza sistemul de transport al UE, au fost formulate pentru a sprijini tranziția către o mobilitate mai curată, mai verde și mai inteligentă, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european. „Prin creșterea conectivității și transferarea mai multor pasageri și mărfuri către transportul feroviar și pe căile navigabile interioare, prin sprijinirea introducerii de puncte de încărcare, a infrastructurii alternative de realimentare și a noilor tehnologii digitale, prin punerea unui accent mai puternic pe mobilitatea urbană durabilă și prin facilitarea alegerii diferitelor opțiuni de transport într-un sistem de trans- port multimodal eficient, propunerile vor plasa sectorul transporturilor pe calea reducerii emisiilor sale cu 90%", se menționează în comunicatul Executivului comunitar. Propunerile vizează, în linii mari:

▪ O rețea TEN-T inteligentă și durabilă

TEN-T este o rețea la nivelul UE de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri. Aceasta conectează 424 orașe mari cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Atunci când TEN-T va fi finalizată, aceasta va reduce timpul de deplasare între aceste orașe. De exemplu, călătorii se vor putea deplasa între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore cu trenul, în locul celor 4,5 ore necesare în prezent. Pentru a aborda legăturile lipsă și pentru a moderniza întreaga rețea, noua propunere solicită ca principalele linii de cale ferată pentru călători TEN-T să permită trenurilor să se deplaseze cu viteze de 160 km/h sau mai mari până în 2040, creând astfel conexiuni feroviare de mare viteză competitive în întreaga Uniune. 

Pentru a se asigura că planificarea infra-structurii răspunde nevoilor operaționale reale, aceasta creează, de asemenea, nouă „coridoare europene de transport" care integrează transportul feroviar, rutier și căile navigabile. Totodată, se introduce un nou termen-limită intermediar, și anume 2040, pentru a devansa finalizarea principalelor părți ale rețelei înainte de termenul din 2050, care se aplică rețelei globale extinse. Astfel, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și Budapesta și București, printre altele, trebuie finalizate până în 2040.

Se solicită tuturor celor 424 de orașe mari din cadrul rețelei TEN-T să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii zero și pentru a spori și îmbunătăți transportul public și infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta.

▪ Creșterea traficului feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi

Transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure și mai ecologice moduri de transport și, prin urmare, se află în centrul politicii UE de a face mobilitatea mai durabilă. Propunerea TEN-T prezentată zilele trecute este însoțită de un plan de acțiune privind transportul feroviar transfrontalier și pe distanțe lungi, care stabilește o foaie de parcurs cu acțiuni suplimentare pentru a ajuta UE să își îndeplinească obiectivul de dublare a traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și de triplare a acestuia până în 2050. Deși numărul persoanelor care călătoresc cu trenul a crescut în ultimii ani, doar 7% din distanțele parcurse pe calea ferată între 2001 și 2018 au implicat călătorii transfrontaliere. Pentru a încuraja un număr mai mare de persoane să ia în considerare trenul pentru călătoriile în străinătate, planul de acțiune stabilește acțiuni concrete pentru a elimina barierele din calea călătoriilor transfrontaliere și pe distanțe lungi și pentru a face călătoriile cu trenul mai atractive pentru pasageri. Printre acțiuni se numără: ▪ o propunere legislativă în 2022 pentru a stimula emiterea de bilete multimodale ușor de utilizat; ▪ acordarea posibilității pasagerilor de a găsi cele mai bune bilete la prețul cel mai atractiv și de a sprijini mai bine călătorii care se confruntă cu perturbări, precum și angajamentul de a investiga o scutire de TVA la nivelul UE pentru biletele de tren; ▪ abrogarea normelor tehnice și operaționale naționale redundante; ▪ anunțarea propunerilor pentru 2022 privind orarele și gestionarea capacităților, care vor stimula serviciile feroviare transfrontaliere mai rapide și mai frecvente; ▪ orientări privind tarifarea accesului la calea ferată în 2023, care vor facilita accesul operatorilor feroviari la infrastructură, sporind concurența și permițând prețuri ale biletelor mai atractive pentru călători. Până în 2030, CE va sprijini lansarea a cel puțin 15 proiecte-pilot transfrontaliere pentru a testa abordarea planului de acțiune, înainte de intrarea în vigoare a noilor cerințe TEN-T.

▪ Servicii de transport inteligente pentru șoferi

Se va stimula implementarea mai rapidă a unor servicii noi, inteligente, propunând ca anumite date rutiere, de călătorie și de trafic esențiale să fie puse la dispoziție în format digital, cum ar fi limitele de viteză, planurile de circulație a traficului sau lucrările rutiere, de-a lungul rețelei TEN-T și, în cele din urmă, acoperirea întregii rețele rutiere. 

▪ O mobilitate urbană mai curată, mai verde și mai ușoară

Cadrul de mobilitate urbană stabilește orientări europene cu privire la modul în care orașele pot reduce emisiile și îmbunătăți mobilitatea, inclusiv prin intermediul planurilor de mobilitate urbană durabilă. Accentul principal se va pune pe transportul public, mersul pe jos și mersul cu bicicleta. Propunerea acordă prioritate, de asemenea, soluțiilor cu emisii zero pentru flotele urbane, inclusiv servicii de taxiuri și de transport la cerere, pentru ultimul kilometru de livrări urbane, construirea și modernizarea nodurilor multimodale, precum și noi soluții și servicii digitale.