Modernizarea activitatilor economico-sociale prin promovarea tehnicilor si tehnologiilor de varf
Data: 16-31 decembrie 2023
Finalul de an este marcat de amplificarea și aprofundarea unor procese reformatoare care au în centrul lor obiectivele actualei etape a revoluției științifico-tehnice. Așa cum rezultă din grupajul de articole publicat în paginile de față, proiectele și acțiunile avute în vedere de factorii decidenți au un caracter inter și pluridisciplinar. Diferitele fațete ale tehnicilor și tehnologiilor avansate reprezintă deopotrivă identificarea problemelor care se cer rezolvate și opțiunea pentru soluții tot mai eficiente. În acest mod, în întregul reprezentat de economia națională, sunt integrate și aspecte esențiale privind modul de trai, calitatea vieții.
- Credit foto: www.freepik.com
Lansarea Hub-ului Național pentru implementarea în România a Misiunii UE „100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030"
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) a lansat, la Cluj-Napoca, în a doua jumătate a lunii decembrie a.c., Hub-ul Național M100 - pentru sprijinirea implementării în România a Misiunii UE „100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030".
„Mirror Mission Cities Hub România (M100) a fost înființat prin Ordinul ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării nr. 20980/2022. UEFISCDI va asigura secretariatul executiv al M100, complementar rolului de coordonator al proiectului european CapaCITIES, în cadrul căruia o rețea de 60 de parteneri din Europa (ministere, agenții de finanțare, municipalități și ONG-uri) și-au propus să sprijine implementarea Misiunii UE, inclusiv prin crearea de hub-uri naționale", se menționează într-un comunicat al UEFISCDI.
Lansarea Hub-ului Național M100 a avut loc în cadrul unui eveniment mai amplu dedicat neutralității climatice, în care reprezentanți ai Comisiei Europene, autorităților naționale și regionale, orașelor, mediului academic, ONG-urilor și ai comunităților urbane din România și Europa s-au întâlnit la Cluj-Napoca pentru a dezbate progresele înregistrate în implementarea la nivel național a misiunii Orizont Europa „100 orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030".
- Credit foto: www.freepik.com
Timp de două zile, participanții la eveniment au discutat despre provocările tranziției către neutralitate climatică și despre cum platformele naționale pot ajuta în implementarea Misiunii UE.
Misiunea M100 constă în sprijinirea a trei orașe românești selectate în cadrul Misiunii UE, respectiv Cluj-Napoca, Suceava și București - Sector 2, în implementarea proiectelor care vizează tranziția verde, precum și în identificarea surselor de finanțare pentru acestea. De asemenea, va folosi instrumentele de la nivel european pentru a sprijini alte 10 orașe din țara noastră în drumul către neutralitate climatică. Selecția se va realiza în baza unui apel de candidaturi în cadrul căruia vor fi selectate cele 10 orașe ce vor face parte din Misiunea în oglindă și care vor atinge neutralitatea climatică până în anul 2035.
Mai mult decât atât, M100 își propune să devină o platformă de experiment, facilitare și informare, un hub de expertiză în beneficiul orașelor care se angajează în efortul de atingere a țintelor climatice până în 2030 sau 2050, urmând principiul „niciun oraș nu este lăsat în urmă".
Expertiza Hub-ului Național M100 va sprijini orașele selectate în implementarea Misiunii pe baza principiului parteneriatului, transparenței și a guvernării participative.
La evenimentul de lansare au participat, între alții, reprezentanți ai Ambasadei României în Regatul Norvegiei, Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Energiei, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și ai UEFISCDI, oficialități locale, care au semnat o declarație comună de susținere a Hub-ului M100.
S-a inaugurat Institutul de Cercetării Avansate de Mediu, la UVT
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a inaugurat, în aceste zile, Institutul de Cercetări Avansate de Mediu (ICAM), instituție de cercetare la standarde internaționale. Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014 - 2020.
Potrivit unui comunicat al instituției de învățământ superior, au fost create laboratoare de cercetare-dezvoltare cu echipamentele de ultimă generație în valoare de peste 100 000 de euro. Specialiști în domeniile biologiei, fizicii, matematicii și informaticii, precum și în științele mediului vor colabora cu cercetători străini pentru proiecte internaționale care vor pune Timișoara pe harta celor mai cunoscute institute de cercetare din Europa.
„După mai mult de zece ani de dezvoltare a proiectului și de accesare succesivă a mai multor surse de cofinanțare, un vis devine realitate acum, prin încheierea proiectului și înființarea Institutului de Cercetări Avansate de Mediu. Îi felicit pe toți managerii sectoriali implicați în edificarea acestui nou și remarcabil reper al cercetării românești, care se integrează prin viziune și amplitudine multidisciplinară în spațiul european al educației și cercetării", a declarat rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea.
- Credit foto: www.freepik.com
Conform reprezentanților UVT, obiectivele specifice ale proiectului sunt: ▪ crearea a minimum 66 de laboratoare de cercetare-dezvoltare; ▪ achiziționarea a minimum 14 echipamente de CD de peste 100 000 euro (TVA inclus); ▪ achiziționarea a cel puțin 150 echipamente de CD; ▪ finalizarea investiției și crearea a minimum 2500 +/- 10% mp de laboratoare moderne; ▪ implicarea în cel puțin două proiecte internaționale; ▪ angajarea a minimum 20 de cercetători noi și transferarea în ICAM a altor 10 cercetători din UVT.
Proiectul amplu a fost implementat cu sprijinul unei finanțări nerambursabile acordate prin Programul Operațional Competitivitate 2014 - 2020, Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, Prioritatea de Investiție 1a „Îmbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare și a capacităților pentru a dezvolta excelența în materie de CDI și promovarea centrelor de competență, în special a celor de interes european".
Universitatea de Vest din Timișoara a încheiat un contract de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru POC 2014 - 2020, și cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Competitivitate. Valoarea totală a proiectului este de peste 37,5 milioane lei, din care finanțarea nerambursabilă este de circa 28,466 milioane lei. Proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POC 2014 - 2020.
Noi pași spre optimizarea cadrului normativ din domeniul construcțiilor
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a organizat conferința finală a proiectului „Creșterea coerenței cadrului normativ și a eficienței reglementărilor tehnice în domeniul construcțiilor". Potrivit unui comunicat al instituției, implementarea proiectului contribuie la optimizarea fondului de reglementări tehnice și dezvoltarea unor instrumente metodologice, pentru asigurarea proiectării de calitate în domeniul ingineriei și arhitecturii și îndeplinirii angajamentelor asumate la nivel guvernamental, inclusiv din perspectiva transpunerii și implementării în legislația națională a actelor comunitare în domeniul construcțiilor.
Activitățile derulate în cadrul proiectului și actele normative rezultate propun abordări și norme noi, corelate cu prioritățile și provocările privind neutralitatea climatică, dezvoltarea durabilă, adaptarea la schimbările climatice, transformarea digitală, sănătatea publică, și care vin în sprijinul asigurării sustenabilității mediului construit și îmbunătățirii calității vieții, având ca tematici specifice: ▪ performanța energetică a clădirilor; ▪ asigurarea calității aerului din interiorul clădirilor; ▪ reducerea riscurilor de dezastre naturale și adaptarea la schimbări; ▪ digitalizarea în sectorul construcțiilor; ▪ reglementarea privind infrastructura de transport; ▪ menținerea cerințelor de calitate în construcții.
- Credit foto: www.freepik.com
Conferința a avut ca principal obiectiv promovarea rezultatelor obținute în implementarea proiectului către toți factorii interesați, avându-se în vedere rolul fiecărei părți în aplicarea unitară și coerentă a prevederilor normative pentru asigurarea calității construcțiilor, pe domenii de competență, și în gestionarea eficientă a finanțărilor.
Proiectul, derulat pe o perioadă de 4 ani, începând din data de 15 octombrie 2019, este cofinanțat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA 2014 - 2020).
Proiect privind înființarea și administrarea Registrului Național al Datelor de Contact
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a elaborat proiectul de HG privind înființarea și administrarea Registrului Național al Datelor de Contact, document care ar urma să simplifice accesul la informații actualizate și precise despre instituțiile publice, precum adrese, numere de telefon, adrese de e-mail etc. În Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, inițiatorii (MCID și Secretariatul General al Guvernului) menționează că înființarea unui registru național al datelor de contact are rolul de a îmbunătăți calitatea, eficiența și controlul interacțiunilor dintre administrația publică, pe de o parte, și cetățeni, mediul de afaceri și reprezentanți ai societății civile, pe de altă parte. „O astfel de platformă ar permite interogarea rapidă de către cetățeni, instituții și autorități publice, dar și alte părți interesate, a datelor de contact ale unei alte instituții/autorități din administrația publică românească", se subliniază în documentul citat.
- Credit foto: www.freepik.com
Potrivit inițiatorilor proiectului, crearea unui registru de bază al datelor de contact ale instituțiilor și autorităților publice din România ar avea, printre altele, următoarele beneficii:
♦ Stimularea inovației și dezvoltării tehnologice: crearea și gestionarea unui astfel de registru ar implica utilizarea tehnologiei, ceea ce ar putea stimula dezvoltarea de soluții inovatoare pentru administrarea datelor și accesul la informații. În acord cu evoluția tehnologiei și dezvoltarea punctului nodal de interoperabilitate, serviciile publice trebuie să funcționeze într-un mediu digital avansat, prin implementarea și utilizarea celor mai recente tehnologii informatice;
♦ Registrul ar asigura transparență sporită în administrația publică, permițând cetățenilor, mediului de afaceri și altor părți interesate să acceseze ușor și rapid informațiile de contact ale instituțiilor și autorităților publice. Astfel, cetățenii ar putea interacționa mai facil cu autoritățile și ar avea acces rapid la informațiile de care au nevoie. Orice tip de informație care reprezintă o cerință pentru derularea unei proceduri administrative/prestarea unui serviciu public și care este necesară pentru cel puțin două instituții sau autorități publice trebuie să facă obiectul unui registru, accesibil în mod facil, în timp real, părților interesate;
♦ Simplificarea căutărilor: un registru centralizat ar elimina nevoia cetățenilor de a căuta informații disparate pe diferite platforme sau site-uri. Căutările ar deveni mai rapide și mai eficiente. În ipoteza în care cetățeanul sau o persoană juridică ar putea, de exemplu, utiliza în relația cu administrația publică doar o singură platformă, s-ar elimina povara administrativă a interacțiunii pe cale separată cu sistemele IT ale diverselor instituții și autorități publice;
♦ Actualizarea și veridicitatea informațiilor: cu un registru oficial, se poate asigura actualizarea constantă și corectitudinea datelor de contact, evitând situațiile în care informațiile sunt incorecte sau depășite. Lipsa unei platforme care să vizeze utilizarea unor tehnologii și soluții complexe îngreunează efectuarea cu eficiență sporită a unor actualizări periodice ale informațiilor, cu impact la nivelul autorităților și instituțiilor publice, dar și la nivel de cetățean sau mediu privat;
♦ Transparentizarea cheltuielilor publice: registrul ar oferi cetățenilor posibilitatea de a observa mai clar modul în care sunt alocate fondurile publice către diferite instituții și autorități, promovând astfel transparența în utilizarea resurselor bugetare.
„În concluzie, un registru de bază al datelor de contact ale instituțiilor și autorităților publice ar reprezenta o inițiativă pozitivă pentru modernizarea administrației publice în România. Prin centralizarea și accesibilitatea informațiilor, transparență crescută și eficiență sporită, cetățenii ar beneficia de o interacțiune mai facilă cu statul și de servicii publice îmbunătățite. Totodată, utilizarea tehnologiei ar aduce un plus de inovație și ar contribui la dezvoltarea infrastructurii digitale în țară", se menționează în Nota de fundamentare.
România, locul 15 în rândul celor mai atractive destinații europene pentru investiții
România a înregistrat o creștere de 86% a numărului de proiecte cu investiții străine în 2022, ceea ce o situează pe locul al 15-lea în rândul celor mai atractive destinații europene pentru investiții, în urcare cu șapte locuri față de anul precedent, se arată în studiul de atractivitate EY România. „Deși România nu este izolată de turbulențele economice și geopolitice globale, a dat dovadă de o reziliență mai mare decât țările vecine și a înregistrat o redresare accentuată a investițiilor străine (ISD) începând cu 2020. ISD au totalizat 10 miliarde de euro în 2022, o creștere de 12,3% față de recordul de 8,9 miliarde de euro din anul precedent. România rămâne încă în urma Poloniei și Serbiei în rândul piețelor din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, investitorii au spus că sunt mai încrezători în perspectivele de evoluție și 63% dintre cei intervievați au declarat că intenționează să investească în România în 2023, față de 53% la momentul sondajului din 2022", relevă autorii studiului.
- Credit foto: www.freepik.com
Cercetarea arată că această încredere sporită s-a reflectat și în faptul că aproape de două ori mai mulți lideri de business au spus că intenționează să investească peste 100 milioane de euro în 2023 (14%) în România, aproape dublu față de anul trecut (7%). Cei mai mulți (72%) au rămas, totuși, la intenția de a investi mai puțin de 10 milioane de euro. Dezvoltarea unor proiecte de investiții bancabile și scalabile este esențială pentru transformarea economică a României în următorii ani. Fondurile în valoare de 80 miliarde de euro disponibile prin programele UE pentru intervalul 2021 - 2027 ar trebui să fie catalizatorul schimbării și să acționeze ca un multiplicator prin stimularea unor investiții suplimentare din partea sectorului privat. „Provocarea constă în faptul că România nu are un palmares bun în absorbția unor astfel de fonduri", menționează autorii studiului.
„În ciuda provocărilor globale, România demonstrează o remarcabilă reziliență economică și un grad ridicat de atractivitate pentru investiții. Cu o creștere impresionantă a investițiilor străine directe, țara noastră se afirmă ca un pol esențial pentru investitori, oferind oportunități excelente în sectoare-cheie, precum tehnologia, sustenabilitatea și energiile regenerabile. Acesta este momentul ca România să-și consolideze poziția pe harta investițională europeană", a afirmat Bogdan Ion, Country Managing Partner la EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Proiectele ISD 2022 au fost foarte concentrate în cinci orașe, care au atras 71% din totalul proiectelor. București (35%) a rămas destinația preferată de investitori, urmat de Iași (13%), Cluj-Napoca (12%), Timișoara (7%) și Brașov (4%). Investițiile în patru dintre aceste orașe au fost, de asemenea, foarte concentrate într-un singur sector, software și servicii IT: 63% în Cluj-Napoca, 60% în Timișoara, 48% în București și 33% în Iași.
Germania s-a clasat pe primul loc în rândul țărilor care au investit în România în 2022, atât ca număr de proiecte, cât și ca număr de locuri de muncă create. Pe primele trei locuri în topul numărului de investiții s-au situat și Statele Unite ale Americii (SUA) și Elveția, în timp ce Serbia și Irlanda au ocupat, la egalitate, locul al doilea ca număr de locuri de muncă create. Cele cinci proiecte în care au investit Serbia (4) și Irlanda (1) au creat fiecare câte 1000 de locuri de muncă în sectorul software și al serviciilor IT.
Autorii analizei susțin că deblocarea potențialului de creștere al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), care reprezintă motorul economiei românești, este esențială pentru menținerea poziției competitive a României pentru investiții. Susținerea IMM-urilor a fost invocată ca fiind principala prioritate de către respondenții din studiu (45%), urmată de sprijinirea sectorului de tehnologii avansate și a inovării (38%), multe din aceste firme fiind în faza de start-up și scale-up în economia IMM-urilor. Având în vedere că investitorii globali și, din ce în ce mai mult, consumatorii, acordă o atenție tot mai mare măsurilor ESG adoptate de companii (34%), este esențial ca România să promoveze pe plan intern politici și atitudini de protecție a mediului și să se asigure că fiecare oportunitate de investiții respectă aceste criterii.
Totodată, România ar trebui să își valorifice punctele forte în materie de competitivitate și, în același timp, să ia măsuri rapide pentru a găsi soluții în domeniile în care investitorii consideră că are un dezavantaj. Sectorul software și al serviciilor IT a reprezentat fundația investițiilor străine directe în ultimii ani și, în acest context, este important ca România să continue să dezvolte competențele digitale și mediul propice necesare pentru a asigura disponibilitatea forței de muncă de care au nevoie viitorii investitori străini. În același timp, România trebuie să facă mai multe eforturi pentru a-și consolida rețeaua de startup-uri tehnologice și instituții de cercetare, să asigure o mai bună protecție a drepturilor de proprietate intelectuală și să încurajeze guvernul și autoritățile de reglementare să stimuleze transformarea digitală.
„Pentru ca România să își mențină poziția competitivă și să-și amelioreze în continuare atractivitatea în rândul investitorilor semnificativi la nivel european, este esențial să stimuleze dezvoltarea economică și tehnologică, să reducă birocrația și să se asigure că investitorii consideră cadrul juridic al țării ca fiind transparent și stabil. Acest lucru va contribui la crearea unui mediu favorabil pentru investitori, crescând probabilitatea ca numărul proiectelor de investiții să crească peste nivelul record anterior", se subliniază în studiu.
Atractivitatea unei destinații luată în calcul pentru proiectele de investiții este definită ca o combinație între imagine, gradul de încredere a investitorilor și percepția privind capacitatea țării sau zonei respective de a oferi cele mai competitive beneficii pentru ISD. Cercetarea în teren a fost realizată de EuroMoney, prin intermediul unor chestionare online, pe baza unui eșantion reprezentativ format din 103 factori de decizie la nivel de conducere executivă și consiliu de administrație. Jumătate dintre respondenți sunt situați în România, o treime în alte țări din Europa, 11% în SUA, iar restul în Canada, China, Africa de Sud și Emiratele Arabe Unite