DIN NOU DESPRE TRANSPARENTA

Societatea este zguduita continuu de scandaluri (sa le zicem, mai degraba, „dezvaluiri de presa“) provocate de cele mai diverse atentate la binele public. Fie ca este vorba despre contracte pentru achizitii publice, fie despre privatizari, suspiciunile referitoare la comiterea de ilegalitati se tin lant, ceea ce introduce, mentine si amplifica o atmosfera deloc favorabila indeplinirii scopurilor personale si comunitare dezirabile.
In apararea lor, cei acuzati invoca, de regula, prevederi legale care le-ar fi ingaduit si le ingaduie (chipurile) sa utilizeze asa-numita clauza de confidentialitate.
Simptomatic pentru astfel de comportamente este si refuzul unor entitati economice importante de a da curs deciziei CSAT de a se desecretiza contractele privind furnizarea si intermedierea consumului de energie electrica. Daca s-a ajuns pâna aici, putem sa vorbim – fara teama de a comite erori – ca orice este posibil la adapostul... confidentialitatii, ocrotite si de unele legi.
Discutia nu se poate, insa, limita la acest stadiu. Pe de o parte, apare cât se poate de clar ca respectivele reglementari comporta imbunatatiri substantiale, iar pe de alta parte, se impune a face apel nu numai la legalitate, ci si la legitimitate. Faptul ca anumite clauze contractuale (mai ales cele legate de pret, de calitatea unor bunuri si servicii) sunt pastrate „la secret“, in special atunci când la mijloc se afla banul public, este de natura a intretine o atmosfera de suspiciune semigeneralizata. Favoritismele si opusul lor, discriminarile devin posibile chiar prin mentinerea unui „scut“ legal. Dar, in niciun caz, astfel de situatii nu pot fi apreciate drept legitime.
Un proces amplu de desecretizare a tot ceea ce priveste achizitiile publice si privatizarea (fireste, cu exceptia celor care constituie, cu adevarat, secret de stat, de serviciu etc.) a devenit mai mult decât necesar si urgent. Cât timp suspiciunile planeaza asupra unor ample operatiuni care implica fondurile publice si, mai recent, cele ale Uniunii Europene, este imposibil de desfasurat activitati in limitele normalului. In consecinta, nu exista alt remediu decât transparenta, numai cine are ceva de ascuns se teme de adevar. Oamenilor corecti, cinstiti, adevarul nu le-a facut rau niciodata.