PROBLEME ECONOMICO-POLITICE ALE SISTEMULUI ENERGETIC GLOBAL SI NATIONAL

In ziua de 31 ianuarie a.c. a avut loc Adunarea generala a membrilor CNR-CME, cea mai importanta asociatie profesionala neguvernamentala a inginerilor din sistemul energetic. La lucrarile Adunarii generale au participat reprezentantii celor mai importante companii, societati nationale, societati comerciale din domeniu (energie electrica, petrol, gaze, carbune, regenerabile), din domeniul producerii si furnizarii de echipamente si servicii pentru sectorul energetic, membrii colectivi si individuali ai CNR-CME, invitati de onoare, membrii corpurilor didactice ale universitatilor de specialitate, organizatii ingineresti neguvernamentale, institutii si organisme oficiale.
In deschiderea lucrarilor a luat cuvantul domnul dr. ing. Iulian Iancu, presedintele CNR-CME si presedinte al Comisiei pentru industrii si servicii a Camerei Deputatilor, care a prezentat problemele economico-politice ale sistemului energetic global si national care au fost in atentia omenirii in anul trecut.
La inceputul anului 2007, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a atras atentia asupra unor provocari in domeniul energetic de care omenirea trebuie sa se preocupe. La ONU, problemele schimbarilor climatice au constituit teme de discutii cu reprezentantii tarilor membre. In ambele probleme, Uniunea Europeana s-a implicat, devenind lider in cautarea de solutii pentru toate tarile lumii. La 8 martie anul trecut, UE a stabilit tintele pentru Comunitatea Europeana privind domeniul energetic, printre care reducerea emisiilor de bioxid de carbon, productia pe energie regenerabila si eficienta energetica (economisirea de energie). In cadrul UE, Germania a fost statul care a elaborat un program cuantificat in domeniul energetic, in care apar reducerile emisiilor de bioxid de carbon, efortul financiar, tintele economice si alti parametri cuprinsi intr-un program riguros pana in anul 2020. Acest program poate constitui un exemplu pentru Romania. Reducerea emisiilor de carbon a fost blocata temporar de tarile in curs de dezvoltare, pentru a pastra ritmul de crestere economica de 10% pe an, care are nevoie de sustinerea productiei energetice.
Problemele energetice actuale sunt de fapt geopolitice si necesita intelegerea acestora din partea tuturor statelor. Se observa din partea Rusiei un asalt pentru a-si mentine suprematia furnizarii de energie la nivel european, ceea ce s-a concretizat prin blocarea proiectului Nabucco si a proiectului Constanta-Marsilia. Rusia a lansat inca 9 proiecte alternative pentru energie. La data de 22 noiembrie 2007 au avut loc intr-o singura zi sase evenimente de interes pentru comunitatea energeticienilor, care au condus la semnarea de contracte punctuale pe proiecte pentru tranzit de hidrocarburi. La Bucuresti se afla Nursultan Nazarbaev, presedintele Kazahstanului, declarand ca-si doreste sa intre in proiectul Nabucco, fiind printre potentialii furnizori de gaze. In momentul de fata ne putem baza doar pe gazele din Azerbaidjan, iar oferta presedintelui Kazahstanului era foarte bine venita. La Moscova, in aceeasi zi si la aceleasi ore se semna contractul cu Gazprom, care ulterior a fost semnat si de Bulgaria si zilele trecute si de Serbia. Intre timp, Romaniei i se aplica un pret mai ridicat decat altor clienti inca de la 1 ianuarie. Vedem de aici ca Rusia nu vrea sa cedeze niciun pas. Tot in aceeasi zi se lanseaza: proiectul transcaspian, in care principalii semnatari sunt Kazahstan, Turkmenistan, Rusia; un proiect al asa-zisului gazoduct caspian, care uneste toate tarile din jurul Marii Caspice, inclusiv Rusia; un oleoduct pe traseul Odesa, Gdansk, pe deasupra Romaniei. Si asa observam, privind de jur imprejurul nostru, ca noi suntem transformati intr-o pata alba, cu implicatii foarte mari privind ceea ce inseamna resurse energetice primare. Aceste fapte constituie un prim soc al anului 2007, lupta pe resurse energetice primare, cu efect asupra economiei romanesti. Pentru toata economia romaneasca, in competitie cu economia din tarile vecine, ca ea sa aiba din start preturile hidrocarburilor cu 100 de doalari mai mari decat vecinii nostri reprezinta un handicap, o lovitura foarte puternica inregistrata de economie in ansamblu, dar si sub aspect social. Mai sunt si alte amenintari de lunga durata, care presupun ani pentru a fi solutionate.
S-au evidentiat o serie de probleme cheie cu care se confrunta sistemul energetic in ansamblu si cel romanesc in mod special. La Congresul Mondial al Energiei s-a remarcat faptul ca o problema cheie in domeniul energetic la nivel mondial este problema managementului, care in subsidiar are problema sistemului educational si lipsa de interes a tinerei generatii pentru scolile tehnice si in special pentru domeniul energetic. O alta mare problema este cea legata de tehnologie, pentru a da solutie acestei cresteri uriase de consum in domeniul energetic, care se va dubla (dupa datele furnizate de Agentia Internationala a Energiei), de la 18 mii de terawati-ora la 34 mii de terawati- ora in 2030. Acest consum este legat de cresterea populatiei pana in 2020, care se estimeaza ca va ajunge la 9,6 miliarde de locuitori, de la 6,6 miliarde in prezent. In anul trecut, pana la Congresul de la Roma, populatia globului a crescut cu 76 milioane locuitori. La acest nivel al consumului se adauga cererea uriasa de materii prime energetice a Indiei si a Chinei. Suntem in situatia in care pentru a face fata acestui consum, in momentul de fata se impun capacitati tehnologice noi. Cine produce aceste capacitati? Capacitatea de productie la nivel mondial este acum limitata. Daca dorim sa demaram un proiect sau sa incercam o punere in functiune, o sa ne trezim ca peste tot vom avea refuz, ca urmare a imposibilitatii realizarii unei comenzi acum, pentru un interval de 1,5 ani. Deci, am pierdut oportunitati uriase, pentru ca atunci cand exista un disponibil si eram intrebati, nu am avut reactie, probabil motivat si din cauze financiare. Dar acum deja este tarziu, pentru ca la nivel mondial capacitatea de productie este limitata si este imposibil sa o putem recupera intr-un interval scurt de timp.
Transportul hidrocarburilor, in special al titeiului, este intr-o situatie de limitare, de constrangere, ca urmare a capacitatii flotei, foarte redusa fata de necesarul de consum. In momentul de fata sunt 10473 de nave, iar din cauza ca solicitarea pentru transport este din ce in ce mai mare, a crescut pretul pacurei.
Statele dezvoltate ale lumii nu investesc in capacitati de rafinare. Cei mai mari consumatori din tarile dezvoltate refuza sa investeasca in capacitati noi de rafinare. Cel mai bun exemplu: Statele Unite nu au mai investit intr-o capacitate de rafinare de 32 de ani.
Tarile producatoare sunt prinse ca intr-un cleste: pe de o parte, sunt acuzate ca sunt principalii factori de crestere a pretului petrolului, iar pe de alta parte, ca nu ofera pe piata cantitati la nivelul consumului si ca doresc sa tina productia pe un anumit palier, asa incat sa creeze o presiune continua pe cresterea pretului la titei. Raspunsul Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol si al tarilor membre, punctual, a fost: nu noi facem pretul titeiului; incercati sa investiti in capacitati de rafinare, in capacitati noi de transport, in flota maritima - si poate asa o sa mai scada si pretul. O mare crestere anul trecut a fost demarata si generata in mod speculativ.
Carbunelui, datorita uriasei cereri pe care o inregistreaza acum in zona Chinei si Indiei, i-a crescut pretul. Daca la un moment dat anul trecut se vindea carbunele cu 59 de dolari tona, acum la Giurgiu se vinde cu 121 de dolari tona.
Sunt presiuni uriase pe ceea ce inseamna securitatea si siguranta in functionarea sistemului. De exemplu, apa, pentru a putea solutiona necesarul la solicitarile care sunt in momentul de fata prin cresterea si dezvoltarea unor noi capacitati de productie, se dovedeste insuficienta.
La toate acestea se adauga, in mod cu totul subiectiv, comportamentul oarecum nationalist al unor state dezvoltate, care - inaintea tuturor principiilor declarate - actioneaza pe proiecte distincte, pentru a rezolva intai problema tarii lor, a sistemului lor energetic, si abia ulterior cad de acord pe principiile mari, pe o piata unica europeana.
Au fost ani in care expertii din domeniul energetic afirmau ca piata este singura care trebuie sa dea solutii intr-un mediu economic. Acum avem surpriza sa constatam - s-a afirmat public - ca piata singura nu poate sa dea solutia acestor situatii. Ca atare, sunt necesare interventii de alta natura, de la interventia politica pana la interventia statului intr-un sistem astfel incat sa dea solutii acolo unde piata nu mai poate sa faca fata.
In anul 2007, CNR-CME a organizat noua evenimente si a participat la alte patru organizate in colaborare cu unitati care se ocupa cu problemele energetice, inclusiv cu partenerii sociali.
In anul 2008 se va intocmi un proiect de eficienta pentru Casa Parlamentului, recunoscuta drept a doua cladire ca marime din lume, avand insa un consum energetic foarte mare.
Domnul dr. ing. Gheorghe Balan, director executiv al CNR-CME, a moderat lucrarile, in care s-au prezentat problemele specifice asociatiei. CNR-CME are 140 de membri colectivi (companii si organizatii recunoscute) si 300 de membri individuali, personalitati remarcabile ale energeticii romanesti. S-au prezentat Raportul Comisiei de cenzori, Raportul de executie bugetara si alte acte normative. S-a acordat titlul de Membru onorific CNR-CME unor personalitati cu merite deosebite in afirmarea energeticii romanesti si Medalia CNR-CME, unor personalitati care au avut merite deosebite pentru afirmarea asociatiei in tara si strainatate.