Jurnal de bord Pretul timpului irosit

Aproape zilnic ne confruntam cu situatii in care constatam, cu mult regret, ce inseamna caracterul ireversibil al timpului. Vechea zicala populara potrivit careia „sa nu lasi pe maine ceea ce poti sa faci astazi“ isi reconfirma valabilitatea deseori chiar intr-o maniera dramatica. Intrucat exemplele ne stau la indemana in proportii de „masa“ ne vom limita la situatii de stricta actualitate.
Inainte de toate, avem in vedere intarzierile considerabile care se inregistreaza, inca de la inceputul anului, in materie de investitii. Fireste, tinem seama de faptul ca traversam sezonul rece atat de putin propice pentru constructii, dar remarca noastra se refera, in special, la depasirea termenelor stabilite pentru intocmirea studiilor de fezabilitate, aprobarea indicatorilor tehnico-economici, elaborarea proiectelor. Cel mai evident se manifesta in domeniul infrastructurii aceasta irosire a timpului. Practic, pentru lucrarile efective, programate sa continue sau sa inceapa imediat ce conditiile meteorologice o vor permite, exista un deficit de proiecte in domeniul infrastructurii rutiere in proportie de peste 60 la suta.
Ca si in alte cazuri, posibilitatile de recuperare a ramanerilor in urma sunt aproape nule din diferite motive, nu in ultimul rand din cauza dotarii tehnice precare, dar si a managementului defectuos, incepand cu centrele de decizie la nivel national si terminand cu organizarea de santier.
De o gravitate in buna masura sporita se prezinta lucrurile in ceea ce priveste viziunea strategica asupra unor componente esentiale ale vietii economice si sociale. In ultima vreme, se aud tot mai des opinii avizate (academicieni, cadre universitare, cercetatori de marca, dar si reprezentanti ai unor organizatii financiare internationale), care explica dezechilibrele din economia noastra nationala, ca si intarzierea punerii in aplicare a unor reforme strict necesare, prin absenta unei viziuni strategice din perioada de postaderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Nu este pentru prima data cand se emit – in spatiul public – asemenea opinii, dar in afara de constatarea tardiva ca s-a mai irosit un timp pretios, nu se inregistreaza eforturi notabile in vederea inlaturarii unor practici care s-au dovedit deosebit de paguboase.
Daca focalizam analizele in zona in care se iau decizii la nivel national nu ne va fi greu sa observam ca avem de-a face si cu serioase ramaneri in urma in sfera legislativa. Aici nu este vorba numai despre „traditionala“ lentoare a activitatii parlamentare, ci si despre desele amanari in cazul unor proiecte de lege foarte importante, care ar putea sa dea impuls proceselor de relansare a economiei. Intentiile exprimate public privind operarea unor modificari menite sa reduca povara contributiilor pe forta de munca si sa stimuleze spiritul managerial performant nu au fost urmate – desi in unele cazuri se inregistreaza decalaje nu numai de saptamani sau luni, ci si de ani – de pasi practici, fie si numai in ceea ce priveste stadiul de elaborare a proiectelor de lege aferente. In aceeasi ordine de idei se inscriu si restantele care vizeaza participarea Romaniei la intocmirea bugetului Uniunii Europene pentru perioada de dupa 2014. Exista riscul de a ne trezi ca fondurile disponibile pentru Romania au fost alocate altora, pur si simplu, ca efect al neglijentelor noastre proprii.
In consecinta, putem conchide ca daca exista un pret care devine aproape imposibil de suportat de majoritatea covarsitoare a populatiei tarii, atunci acesta nu este altul decat cel al irosirii timpului.