Masura tuturor lucrurilor

Nu putem decat sa semnalam, cu satisfactie - desi avem de-a face cu o decizie ce se cerea adoptata mult mai devreme - orientarea strategica stabilita de Consiliul European privind prioritatea prioritatilor la scara intregii UE: crearea unui numar cat mai mare de locuri de munca, in special pentru tineri. Insusi faptul ca la nivelul sefilor de stat si de guvern din Uniunea Europeana s-a ajuns la concluzia ca aceasta reprezinta cea mai importanta cale nu numai de iesire din criza, ci si de asigurare a premiselor unei cresteri economice sanatoase, de durata, indica o semnificativa schimbare de optica, o esentiala modificare de accent.
Fireste, nu in aceste momente liderii UE si-au reamintit de dictonul vechilor greci, potrivit caruia „omul este masura tuturor lucrurilor“, dar momentul actual arata ca s-a inteles mai bine ce se cuvine sa se intreprinda pentru a se realiza obiectivul prevazut in Strategia Europa 2020, si anume o crestere economica inteligenta. Deosebit de important este faptul ca declaratia politica pe aceasta tema adoptata la Summit-un informal din 30 ianuarie 2012 va fi insotita de masuri de ordin practic, de decizii obligatorii pentru toate statele membre, decizii care au greutatea unui consens rareori intalnit de-a lungul intregii istorii a UE.
Declaratia politica pune accentul pe crearea locurilor de munca prin care tinerii sa-si poata castiga existenta si sa se afirme profesional si social, pornind de la somajul extrem de ridicat inregistrat in randurile acestora si, mai ales, de la responsabilitatile fata de cei carora, deocamdata mai mult declarativ, li se spune ca reprezinta viitorul. Un alt element demn de retinut in acest document este faptul ca obiectivul mentionat vizeaza toate gradele de pregatire, de la ucenicie la calificarea in anumite profesii pana la absolvirea unor studii superioare, mai cu seama in domeniile care conditioneaza, in cea mai mare masura, progresul societatii, respectiv profesiile de inginer si economist.
Este de prisos sa mai subliniem ca toate aceste orientari strategice implica si organizatiile profesionale de profil. Referindu-ne la AGIR, se cuvine reamintit ca pozitiile exprimate public in perioada postdecembrista au fost si sunt consonante cu concluziile la care a ajuns Consiliul European. Din pacate, factorii decidenti au nesocotit asemenea semnale, iar starile de fapt din prezent confirma si reconfirma marele pret care este platit totdeauna pentru intarzieri determinate de cu totul alte considerente decat cele exprimate prin notiunea de interes public. In acelasi timp, deciziile de la Bruxelles reconfirma importanta colaborarii dintre Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) si Asociatia Generala a Economistilor din Romania (AGER), colaborare traditionala care se cere ridicata la un nivel superior tocmai pentru a se raspunde noilor exigente.
In general, tema utilizarii resurselor umane se cere abordata de catre toti factorii decizionali intr-o maniera lipsita de echivoc, intrucat una dintre principalele lectii ale crizei globale arata ca orice subapreciere a omului ca element-cheie al oricarui tip de activitate are efecte deosebit de negative pe termen mediu si lung. Nu este nevoie sa dam exemple, deoarece avem de-a face cu consecinte pe care le simtim cu totii in modul cel mai acut, chiar dramatic. Desigur, aceasta tema capata o importanta considerabila la noi, in Romania, in special in privinta aspectelor de ordin calitativ in conditiile diminuarii severe a populatiei tarii, asa cum o releva rezultatele recentului recensamant. Deciziile Summit-ului UE se cer, deci, luate in seama cu toata seriozitatea, fiind o oportunitate a carei pierdere se va „razbuna“ mult mai dureros decat oricand pana acum.