Biomasa si culturile energetice din Romania

  Mereu actuala, tema protectiei mediului - prin cele mai diverse mijloace - cunoaste evolutii pe care Univers ingineresc le-a consemnat si în ampla prezentare consacrata recentei Conferinte internationale privind schimbarile climatice de la Paris. Este de remarcat ca toate demersurile întreprinse pentru încheierea acordurilor internationale în domeniul schimbarilor climatice au avut la baza elemente din Rapoartele de evaluare nr. 4/2009 si 5/2014 ale Grupului interguvernamental al ONU privind schimbarile climatice (IPCC).  

Privire de ansamblu

Temperaturile înregistrate la nivel mondial în anul 2015, în perioada ianuarie - noiembrie, au batut toate recordurile, ceea ce sugereaza ca acest an a fost cel mai cald din istoria moderna, au anuntat expertii agentiei americane National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).

Tot în raportul lunar al NOOA (din luna decembrie 2015) se mai arata ca:

● luna noiembrie 2015 a fost declarata „cea mai calda luna noiembrie" începând din 1880, de când se fac masuratori de temperaturi;

● aceasta luna este a saptea luna consecutiva „care bate un record de temperatura";

● în perioada ianuarie - noiembrie 2015, temperatura medie de la suprafata apelor si a oceanelor a depasit cu 0,87 grade Celsius media secolului al XX-lea, ajungând cea mai mare înregistrata vreodata din 1880 si depasind recordul anterior stabilit în anul 2014;

● numai în luna noiembrie 2015, temperatura medie globala a depasit în mod semnificativ, cu 0,97 grade Celsius, media secolului al XX-lea.

În acest context, agricultura este una dintre ramurile importante ale economiei care va fi foarte afectata de schimbarile climatice si, de aceea, conform Strategiei europene de securitate, pe de o parte este necesar sa se reduca drastic emisiile de gaze cu efect de sera iar, pe de alta parte, este necesar sa se ia toate masurile pentru adaptarea la efectele schimbarilor climatice.

Conform FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations), securitatea si siguranta alimentara reprezinta garantia fiecarui individ ca, în permanenta, în orice loc sau moment, sa aiba acces la o alimentatie suficienta si sanatoasa care sa-i permita sa aiba un regim alimentar satisfacator pentru o viata sanatoasa si activa.

De aceea, daca nu se iau masuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, consecintele devastatoare ale schimbarilor climatice (respectiv: • reducerea terenurilor arabile, deficitul de apa la scara larga; • diminuarea stocurilor de hrana; • inundatiile si secetele prelungite care au loc deja în multe zone ale lumii) vor conduce la insecuritate alimentara în tarile cel mai putin dezvoltate prin scaderea productivitatii agricole si cresterea generalizata a preturilor la alimente.

Deficitul de apa poate provoca tulburari în rândul populatiei civile si poate conduce la pierderi economice semnificative chiar si în rândul economiilor dezvoltate.

Criza globala a resurselor, fluctuatia permanenta a pretului petrolului, aparitia unor fenomene meteorologice cu efecte directe asupra recoltelor de cereale si cererea mare din tarile cu economii emergente au impact direct asupra preturilor produselor alimentare.

Agricultura si productia de alimente trebuie sa-si redobândeasca un loc prioritar în cadrul politicilor privind dezvoltarea durabila la nivel mondial. Desigur, tehnologiile moderne vor permite sporirea productiei agricole în tarile dezvoltate, dar gestionarea rationala a resurselor si utilizarea lor echilibrata trebuie sa fie abordata global, concomitent cu actiuni regionale si locale.  

Nevoia de definitii

Ca si în alte domenii de prima importanta, pentru a se avansa atât în ceea ce priveste diagnoza, cât si în materie de solutii, a fost imperios necesar sa se ajunga la un grad înalt de consens privind definirea unor procese si fenomene specifice. Acest deziderat a fost împlinit prin adoptarea Legii nr. 220/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel:

Energie din surse regenerabile - energie din surse regenerabile nefosile, respectiv eoliana, solara, aerotermala, geotermala, hidrotermala, precum si energia oceanelor, energia hidroelectrica, biomasa, gaz de fermentare a deseurilor, gaz provenit din instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz;

Biomasa - fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor de origine biologica din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), silvicultura si industriile conexe, inclusiv pescuitul si acvacultura, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor industriale si municipale;

Biocarburant - combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasa;

Biolichide - combustibili lichizi produsi din biomasa utilizati în scopuri energetice altele decât pentru transport, inclusiv pentru energie electrica, energie destinata încalzirii si racirii;

Culturi energetice - culturi agricole utilizate pentru obtinerea de biocarburanti sau energie electrica si termica produsa din biomasa;

Biocarburanti de generatia I - biocarburantii obtinuti din culturi energetice alimentare, astfel: biodiesel din ulei de rapita, floarea soarelui si soia; bioetanol din porumb, grâu, sfecla de zahar, topinambur, alte cereale;

Biocarburanti de generatia a II-a -  biocarburanti obtinuti din biomasa prin tratament lignocelulozic.  

Obligatii si perspective

Din pachetul legilativ „Clima - energie" adoptat de Parlamentul European si Comisia Europeana în 2009 rezulta ca, pâna în anul 2020, statele membre au obligatia sa atinga urmatoarele obiective:

■ Reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 (fata de 1990) - sub rezerva acordurilor internationale ce se vor încheia ulterior;

■ Ponderea energiilor din surse regenerabile de energie (SRE): 20% din consumul final brut de energie (pentru România, obiectiv 24%);

■ Cresterea eficientei energetice cu 20%;

■ Ponderea energiei din SRE în toate formele de transporturi: cel putin 10% din consumul final de energie în transporturi.

Prin Strategia europeana de securitate a fost identificata legatura dintre încalzirea globala si concurenta pentru resurse naturale, rezultând doua directii de actiune, respectiv:

► necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru a stabiliza concentratia acestor gaze în atmosfera, astfel încât sa se diminueze influenta antropica asupra sistemului climatic, iar ecosistemele sa se adapteze în mod natural;

► necesitatea adaptarii la efectele schimbarilor climatice, având în vedere ca aceste efecte sunt deja vizibile si inevitabile din cauza inertiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul actiunilor de reducere a emisiilor.  

Resurse cu tripla eficienta - economica, ecologica si sociala           

În cele ce urmeaza, supun atentiei cititorilor mai multe resurse, a caror valoare energetica prezinta un mare interes. Acestea sunt:

a) Salcia energetica (Salix) Sursa energetica la un pret de cost scazut, asigura o recolta importanta si constanta (35 - 40 tone/ha/an), timp de 25 - 30 ani. Se adapteaza bine la conditiile climatice, are o crestere rapida (3 - 3,5 cm/zi), o putere calorica ridicata (4900 kcal/kg);

b) Miscanthus (Giganteus - Iarba elefantului) Este rezistenta la frig si putin pretentioasa la fertilizare, la un hectar produce circa 20 tone, iar puterea calorica este echivalenta cu 12 t carbune sau 8 t petrol;

c) Plopi hibrizi pentru energie verde (hibridul de plop are o mare valoare calorica, similara lemnului de esenta tare, si are o crestere rapida; dupa recoltare se toaca si se bricheteaza; brichetele vor fi folosite în centralele termice de producere a energiei electrice si termice);

d) Alte specii de culturi energetice (bogate fie în ulei vegetal, fie în lignoceluloza, fie în zaharuri): Topinambur; Sorg zaharat; Camelina;  Pawlownia;

e) Alte surse de biomasa, asa cum sunt prezentate în OMADR nr. 46/2012.  

Marea provocare: biocombustibilii

Biocarburantii si biolichidele reprezinta o provocare din punctul de vedere al combaterii schimbarilor climatice si o sansa pentru securitatea energetica la nivel global, regional si local. Acest fapt este evidentiat, în special, de avantajele prezentate prin promovarea biomasei. În conditiile pedoclimatice existente, se apreciaza ca România (conform studiilor Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Agricola - INCDA Fundulea) are un potential energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa 7,6 milioane tep/an (tep = tone echivalent petrol), alcatuit din urmatoarele categorii:

● reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc (15,5%);

●deseuri de lemn - rumegus si alte resturi de lemn (6,4%);

● deseuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vita de vie s.a (63,2%);

● biogaz (7,7%);

● deseuri si reziduuri menajere urbane (7,2%).

La acest potential trebuie adaugat cel ce va rezulta din înfiintarea culturilor energetice prezentate mai sus.

Potentialul energetic considerabil de biomasa poate contribui decisiv la obtinerea de biocarburanti prin dezvoltarea tehnologiilor de obtinere a biocarburantilor din generatia a doua (care se bazeaza pe tratamentul lignocelulozic). Cercetarea stiintifica europeana are ca tinte, pâna în 2050, realizarea si implementarea complexelor integrate de biorafinare.  

Viziune privind biomasa si culturile energetice

România dispune de un potential agricol important pentru cultura materiilor prime necesare fabricarii de biocarburanti si biolichide (culturile de floarea soarelui, rapita, soia, porumb, sfecla de zahar sau sorg zaharat, salcie energetica, Miscanthus etc.). Valorificarea semnificativa a potentialului de productie a biomasei din care se pot obtine biocarburanti (biodiesel si bioetanol) si biolichide pentru obtinerea de energie electrica si termica reprezinta o alta oportunitate pentru tara noastra, îndeosebi pentru dezvoltarea rurala.

Productia de biocarburanti, biolichide, energie electrica si termica din SRE  reprezinta o alternativa pentru dezvoltarea agriculturii si folosirea terenurilor neutilizate.

Promovarea unor tehnologii de producere si utilizare a biocarburantilor la nivel de ferma si de valorificare a biomasei (peleti, brichete) va reprezenta o alta provocare pentru viitor, sub mai multe aspecte:

● rentabilizarea productiei agricole, prin modernizarea tehnicilor de cultura;

● utilizarea unor tehnologii care sa nu provoace dezechilibre ecologice;

● reciclarea unor produse secundare (deseuri din zootehnie, reziduuri agricole etc.);

● reducerea dependentei de energiile clasice;

● realizarea unui sistem integrat sol - plante - animale - om.    

Bibliografie:

Pachetul legislativ UE „Clima - Energie"; Legea nr. 220/2008, cu modificarile si completarile ulterioare; Strategia privind schimbarile climatice; Studiul INCDA Fundulea; Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale (OMADR) nr. 46/2002, cu modificarile si completarile ulterioare; Elemente din baza de date a MADR.