Jurnal de bord Spiritul antreprenorial

Începutul de an a fost marcat de punerea în aplicare a unui „pachet" de măsuri legislative şi instituţionale menit să consolideze spiritul antreprenorial. De altfel, înfiinţarea şi funcţionarea unui minister care are în titulatură cuvântul „antreprenoriat" reprezintă încă un fapt concludent care vădeşte o anumită orientare în sfera politicilor publice. Concret, este vorba despre acordarea unor fonduri pentru înfiinţarea de IMM-uri, pentru crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă, pentru stimularea inovaţiilor, inclusiv în ceea ce priveşte managementul performant.

Nu este dificil de constatat că asemenea măsuri, indiferent dacă le considerăm suficiente sau insuficiente, ţin seama de realităţile economiei româneşti, deficitare în privinţa spiritului antreprenorial. Avem în vedere o serie de calităţi fără de care este imposibil nu numai să demareze o afacere profitabilă, ci şi să prospere aceasta un timp cât mai îndelungat. Nu ne referim aici în special la marii antreprenori, ci la masa largă a celor care compun lumea afacerilor mici şi mijlocii. Elementul principal l-a constituit şi îl constituie capacitatea de a-ţi asuma riscuri. De altfel, aceasta este o caracteristică a economiei de piaţă; fără riscuri, este imposibilă concurenţa. Bineînţeles, este vorba despre vocaţie, competenţă, responsabilitate. Spunând toate acestea, am implicat trăsături fundamentale ale profesiilor inginereşti.

Capacitatea de a-ţi asuma riscuri nu este nici pe departe echivalentul spiritului de aventură sau al deficitului de responsabilitate. Numeroase studii ale celor mai mari specialişti din lume în materie de antreprenoriat confirmă, mai ales prin relevarea unor experienţe pozitive, demne de tot interesul, că provocările reprezentate de riscuri pot să găsească răspunsuri adecvate numai prin abordări raţionale, prin calcule riguroase. Este exact ceea ce defineşte profesia de inginer.

Măsurile îndreptate spre cultivarea şi consolidarea spiritului antreprenorial atestă importanţa pe care mediul în care se desfăşoară afacerile o are pentru asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii. Niciun plan de afaceri nu are şansa de a se realiza dacă mediul de afaceri este - cel puţin - neprietenos. De aceea, măsurile de debirocratizare, de diminuare a taxelor, de promovare a unui control echilibrat, nediscriminatoriu, stimulentele de ordin financiar sunt premise favorabile pentru încurajarea spiritului antreprenorial.

Până la urmă, însă, extrem de multe depind de antreprenorii înşişi. Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, care şi-a început cariera cu o microîntreprindere, arhimiliardarul Warren Buffett, spunea că „fiecare poate face absolut orice fac eu, şi chiar mai mult decât atât. Unii vor reuşi, alţii nu. Pentru cei din urmă, se întâmplă astfel pentru că-şi pun singuri beţe-n roate, nu pentru că lumea nu le permite". În această ordine de idei, este interesant de semnalat că o serie de specialişti din ţara noastră, inclusiv antreprenori de profesie ingineri, atrag atenţia şi asupra unor posibile efecte negative ale programelor de stimulare a creării start-up-urilor. Accesarea unor fonduri publice diminuează, fireşte, riscurile, creează o stare de spirit mai puţin ofensivă, mai puţin creativă deoarece întreţine sentimentul că noii antreprenori nu au nimic de pierdut. Se relevă faptul că rolul statului nu constă în a finanţa fără limite afacerile, deoarece, în ultimă instanţă, este vorba despre banii contribuabililor. Sigur, asemenea puncte de vedere se cer luate în considerare cu toată seriozitatea în vederea asigurării preponderenţei factorilor pozitivi determinaţi de stimulentele amintite.

În condiţiile în care antreprenoriatul este cea mai sigură cale de a prospera într-o lume nesigură, orice iniţiativă, orice măsură menită să-i sprijine pe cei care se încumetă să iniţieze şi să dezvolte afaceri este bine venită doar în măsura în care se obţin şi rezultatele scontate.