Cresterea capacitatii de interconexiune dintre Romania si Bulgaria prin linia electrica Cernavoda - Stalpu
Data: 1-15 februarie 2018 2018
Comisia Europeană (CE) a aprobat un grant în valoare de 27,085 milioane euro pentru construirea liniei electrice aeriene de 400 kV Cernavodă-Stâlpu, care va contribui la creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi Bulgaria şi la integrarea energiei eoliene din zona Dobrogei.
Proiectul liniei Cernavodă-Stâlpu, parte a Clusterului Black Sea Corridor, este unul dintre cele şase obiective de investiţii majore derulate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, care se regăsesc pe lista proiectelor de interes comun (PCI) privind infrastructura energetică, adoptată în luna noiembrie a anului trecut de Comisia Europeană. Valoarea totală a celor şase investiţii este de circa un miliard de lei. Toate aceste proiecte contribuie la realizarea inelului naţional de 400 kV, care va contribui la o creştere a siguranţei în funcţionare a Sistemului Energetic Naţional (SEN) şi la realizarea unui regim economic de funcţionare a Reţelei Electrice de Transport (RET).
„Construirea acestei linii este necesară, ţinând cont de perspectivele de dezvoltare a parcului de producţie din zona Dobrogei. Linia de 400 kV Cernavodă-Stâlpu va avea o lungime de circa 160 de kilometri, iar pentru punerea ei în funcţiune este necesară construirea staţiei 400 kV Stâlpu şi extinderea staţiilor Cernavodă şi Gura Ialomiţei. Conform Planului de Dezvoltare pe 10 ani al CNTEE Transelectrica SA, LEA 400 kV Cernavodă-Stâlpu va fi finalizată în anul 2020", se menţionează într-un comunicat al Transelectrica.
17 proiecte cu beneficii transfrontaliere majore
Construirea liniei electrice Cernavodă-Stâlpu este unul dintre cele 17 proiecte din domeniul energiei electrice și gazelor selectate de Comisia Europeană și aprobate pentru finanțare la finalul lunii ianuarie 2018. Volumul total de fonduri alocate acestora se ridică la 873 milioane euro.
Tranziția Europei către o economie modernă, nepoluantă este obiectivul Uniunii energetice. În acest context, un element important îl constituie adaptarea infrastructurii europene la necesarul energetic din viitor. Liniile electrice și conductele de gaz interconectate în mod corespunzător reprezintă componenta de bază a unei piețe europene integrate a energiei. „Astfel, sprijinirea acestor 17 proiecte de energie electrică și gaze selectate semnalează dorința Europei de a moderniza și de a transforma sistemul nostru energetic într-un sistem mai competitiv, ceea ce, în cele din urmă, va avea ca rezultat furnizarea unei energii mai ieftine și mai sigure pentru toți consumatorii europeni", precizează reprezentanţii Executivului de la Bruxelles. „Este vorba despre proiecte cu beneficii transfrontaliere majore și, prin aplicarea acestora, vom consolida reziliența energetică a statelor membre ale UE. Mecanismul pentru interconectarea Europei a demonstrat încă o dată o valoare adăugată imensă în ceea ce privește modernizarea economiei europene", a precizat vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea energiei, Maroš Šefčovič.
Din cele 17 proiecte selectate pentru finanțare la nivel european, opt sunt în sectorul energiei electrice (beneficiind de un sprijin din partea UE în valoare de 680 milioane euro) și nouă în sectorul gazelor naturale (având un sprijin din partea UE în valoare de 193 milioane euro). Patru dintre proiecte se referă la lucrări de construcții și 13 la studii.
Finanțarea UE pentru proiectele selectate este asigurată de Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE), programul european de sprijin financiar pentru infrastructura transeuropeană.
În cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei, a fost alocată o sumă totală de 5 miliarde de euro infrastructurii energetice transeuropene pentru perioada 2014 - 2020. Pentru a fi eligibilă pentru finanțare, o propunere trebuie să se refere la „un proiect de interes comun (PIC)". Când vor fi finalizate, proiectele vor aduce beneficii semnificative pentru cel puțin două state membre, vor crește securitatea aprovizionării cu energie, vor contribui la integrarea pieței și la intensificarea concurenței, precum și la reducerea emisiilor de CO2.