Importante momente aniversare tehnico-economice in 2018 (III)
Data: 1-15 februarie 2018 2018
Continuăm să prezentăm, în numărul de faţă, o cronică a unor remarcabile momente din istoria economiei, ştiinţei şi tehnicii româneşti şi nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2018, se împlinesc:
135 de ani de la:
▪ Publicarea, în Memoriile geologice ale Şcolii militare din Iaşi, de către Grigore Cobălcescu, a unei serii de articole privind regiunile petrolifere şi masivele de sare din Moldova şi estul Munteniei, cu descoperiri şi observaţii originale, confirmate în cea mai mare parte de cercetările ulterioare. În acelaşi an (1883) publică, în aceeaşi revistă, Studii geologice şi paleontologice asupra unor tărâmuri terţiare din unele părţi ale României, în care, în afară de importante date paleontologice, descrie un mare număr de formaţiuni geologice, vulcanii noroioşi de la Berca şi Policiori şi menţionează, pentru prima dată, existenţa pintenului de Văleni, studiat ulterior;
▪ Săparea, la Drăgăneasa (jud. Prahova) a primei sonde mecanice din ţara noastră prin sistemul canadian, cu prăjini de lemn, care nu a dat rezultate din cauza alternanţei de roci moi cu roci tari şi a înclinării stratelor. În acelaşi loc şi în acelaşi an (1883) se foloseşte şi sistemul pensilvan, cu percuţie prin cablu de Manila. Una dintre sondele de la Drăgăneasa a fost prima din România care a erupt natural;
▪ Instalarea, la Bucureşti, la numai câţiva ani de la inventarea telefonului (1876), a primei linii telefonice: linia particulară dintre magazinul şi tipografia Socec. Un an mai târziu (1884) va funcţiona şi prima linie telefonică de stat dintre Ministerul de Interne şi Poşta centrală;
▪ Începerea editării, la Iaşi, a revistei Recreaţii ştiinţifice, care, în scurta ei perioadă de apariţie (până în 1889), a avut un rol important în dezvoltarea ştiinţelor matematice din România;
▪ Construirea, peste râul Prahova, în apropiere de Ploieşti, a primului pod metalic de cale ferată, în grinzi cu zăbrele, proiectat şi executat de ingineri români;
▪ Votarea Legii pentru aderarea României la Convenţia internaţională a metrului, încheiată la Paris, la 8/20 mai 1875. Însărcinatul cu afaceri al ţării noastre la Paris, scriitorul Alexandru Odobescu, a semnat această Convenţie în numele guvernului român. Totodată, a fost alcătuit un comitet special, format din Ştefan P. Radianu, Ştefan C. Hepites şi Alexandru C. Orăscu, care să studieze problema generalizării sistemului metric în întreaga ţară. Concluziile comitetului au condus la elaborarea şi la aplicarea legii pentru introducerea acestui sistem cu începere de la 1 iulie 1884;
▪ Aderarea României la Biroul internaţional de măsuri şi greutăţi, cu sediul la Paris, înfiinţat la 20 martie 1875.
130 de ani de la:
▪ Turnarea clopotului de la Catedrala Patriarhiei din Bucureşti, cel mai mare din ţară, având 3,41 m înălţine, 1,96 m diametru şi 8152 kg greutate. A fost confecţionat dintr-un clopot mai vechi, turnat în 1613, şi din tunuri capturate în timpul Războiului pentru Independenţă;
▪ Instalarea primei uzine comunale electrice din Bucureşti, la Abator, având ca maşină de forţă o locomobilă care acţiona un generator şi furniza curent electric pentru alimentarea a şase lămpi cu arc şi a 180 de becuri cu incandescenţă;
▪ Înfiinţarea, de către inginerul Ion Gh. Cantacuzino (1851 - 1929) a fabricii de ciment Portland de la Brăila, prima fabrică sistematică de acest fel din ţara noastră, având 10 cuptoare Dietsch. A intrat în funcţiune în 1890, dată care marchează începutul industriei de ciment în România;
▪ Începerea aplicării planului de sistematizare a oraşului Bucureşti prin tăierea arterei pe direcţia nord-sud, principala axă de circulaţie, cu deschiderea porţiunii centrale;
▪ Înfiinţarea, la Bucureşti, pe lângă Regimentul I Geniu, a primului grup de aerostaţie românesc.
Alte articole




