Despre realizarea unui bun PROIECT DE TARA
Data: 1-15 februarie 2019
Realizarea și punerea în aplicare a unui PROIECT DE TARĂ (denumit, în continuare, PROIECT) trebuie să se bazeze pe o viziune, pe o strategie și pe un program. Este necesar ca acestea să fie coerente și consistente. Pentru a ajuta la identificarea celor mai bune soluții, în continuare, am reluat câteva idei și concluzii din lucrările și articolele publicate anterior de mine în Buletinul AGIR, Univers ingineresc și în Jurnalul Ingineresc Dobrogean (marea lor majoritate sunt postate și pe blog-ul www.agir-constanța.ro, la rubrica DEZBATERI).
Încep prin a prezenta un mic scenariu. Presupunem că în urma unei analize profunde, realizată de specialiști, a rezultat o viziune pentru viitor și că titlul proiectului este Integrarea României în rândul țărilor dezvoltate în următorii 30 de ani. Apoi, s-a stabilit că scopul urmărit este obținerea unei stări de bine și de fericire, la nivelul cetățenilor și al țării, similară cu cea din țările dezvoltate. Și că atingerea acestui scop se va face prin realizarea unei tranziții de succes la societatea cunoașterii (pe termen scurt) și prin startarea tranziției la societatea înțelepciunii (pe termen lung) etc.
Realizarea tranziției de la societatea cunoașterii la cea a înțelepciunii va fi forțată de dezvoltarea explozivă a tehnologiilor disruptive, dezvoltare care nu poate fi oprită de nimeni și de nimic. Această afirmație se bazează pe fapul că și tranzițiile anterioare (de la societatea agricolă la cea industrială apoi la cea informaţională și acum la cea a cunoașterii) au fost declanșate tot ca urmare a dezvoltării explozive a tehnologiilor disruptive specifice acelor vremuri.
Aș mai adăuga faptul că societatea cunoașterii generează progres economic și bunăstare socială și că funcționarea societăţii înțelepciunii se va baza pe moralitate și spiritualitate și că va asigura, prin modul ei de organizare și de funcționare, obținerea stării de fericire atât la nivel de cetățean, cât și la nivel de societate.
Se pune întrebarea: cum se poate realiza un astfel de PROIECT?
În continuare, o să grupez propuneri-le de răspuns identificate de mine pe trei direcții:
1) Analizarea atentă a greșelilor anterioare și selectarea celor mai bune practici
Voi porni de la câteva exemple. Primul se referă la Proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere, lansat în perioada de pre-aderare (2003). Pentru realizarea lui s-a apelat la un împrumut în valoare de 60 milioane dolari de la Banca Mondială și la o finanțare din partea Guvernului României de 9,4 milioane dolari. În 2016, exista un site dedicat proiectului (www.ecomunitate.ro) care era neactualizat din 2013, iar acum, în 2019, acel site a dispărut complet etc.
Sunt și alte proiecte care au rămas nefinalizate sau care așteaptă să fie implementate. Câteva exemple: Strategia realizată de Comisia de la Snagov (martie - iunie 1995), Strategia Națională a României 2013 - 2020 - 2030 (proiect realizat de Guvern), Romania educată (proiect coordonat de Președinție), Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani (propusă de Academia Română în anul 2015).
Fără a intra în detalii, o să enumăr, în continuare, câteva cauze care au condus la nepunerea în practică sau la eșecul implementării și finalizării lor: o abordare greșită (soluții care nu țin cont de contextul actual sau sunt incoerente sau inconsistente etc.), urmărirea unor interese de grup sau alte interese care n-au nicio legătură cu interesul național etc. În ultimii 30 de ani, s-au făcut foarte multe schimbări de guverne, iar la fiecare schimbare, noul guvern a reluat totul de la început, făcând, practic, imposibilă finalizarea proiectelor mari chiar dacă unele conțineau și soluții valabile. Consecințele sunt grave: risipirea banilor alocați și blocarea dezvoltării țării. Deoarece cei care răspundeau de realizarea și punerea lor în practică nu au fost trași la răspundere, există un mare risc ca aceste abordări greșite să se repete, conform sintagmei: merge și așa, des folosită la noi.
Cred că s-au adus suficiente argumente pentru ca acest mod de abordare, practicat până acum, să fie înlocuit cu unul nou, bazat pe utilizarea celor mai bune practici și tendințe.
În concluzie, această analiză ar trebui să poată oferi un răspuns clar la cel puțin două întrebări importante: Unde s-a greșit? Ce și cum facem ca să evităm repetarea greșelilor anterioare? Pașii propuși a fi urmați sunt prezentați, pe scurt, în următoarele două puncte.
2) Crearea unei infrastructuri reglementate (apolitică)
Aceasta ar urma să asigure realizarea, punerea în funcțiune și, apoi, îmbunătățirea continuă a proiectului. În țările dezvoltate, aceste infrastructuri s-au creat în timp și au fost îmbunătățite continuu.
Prezentăm, în continuare, pe scurt, un exemplu care se referă la modul în care se poate crea o astfel de infrastructură. Printr-o lege specială, în 1950, în SUA, s-a creat o fundație apolitică, National Science Foundation, care este coordonată de o echipă de specialiști eminenți (cu realizări proprii deosebite), selectați din industrie și universități (National Foundation Board) la care apelează conducerea țării atunci când dorește să lanseze proiecte de interes național.
Noi nu avem o astfel de infrastructură și un astfel de mod de abordare, drept pentru care risipim banii care provin din fondurile internaționale, europene sau naționale fără realizări concrete și durabile etc. Un exemplu concret se referă la infrastructura creată pentru realizarea și urmărirea proiectelor finanțate de Uniunea Europeană. Se poate afirma că ea este focusată pe respectarea normelor și intereselor UE, rezultatele finale fiind foarte slabe pentru noi („cotizăm" mai mult decât primim, au fost multe deturnări de fonduri, iar o mare parte a proiectelor au fost abandonate după implementare).
3) Formularea de propuneri concrete de abordare
Propunerile vor fi formulate atât la nivelul întregii societăți, cât și pe domenii/subdomenii, necesare pentru implementarea PROIECTULUI. La realizarea acestor propuneri trebuie să se țină cont și de cele mai bune practici existente în lume. Selectarea lor trebuie foarte bine gândită astfel încât factorul de risc, în timpul implementării lor, să fie minim.
Continuăm cu un exemplu care se referă la o modalitate de abordare și de realizare a unui proiect complex. Campania „Educă să inovăm" (Educate to Innovate) este o campanie pentru excelență în educația STEM (Science Technology Engineering Math) din SUA. Ea a fost realizată prin implicarea președintelui Obama și s-a bazat pe o investiție, în parteneriat public-privat, de peste 250 milioane de dolari, pentru pregătirea a peste 10 000 de noi profesori pentru matematici și științe și pentru instruirea a peste 100 000 dintre profesorii existenți. La fel de importante au fost și acțiunile de voluntariat, coordonate tot de președinție, în care s-au implicat peste 200 000 de ingineri și oameni de știință, precum și instituții importante în domeniul inovării (de exemplu, NASA).
Propuneri concrete privind realizarea restructurării la nivel de domenii/subdomenii se referă la: creativitate și inovare, educație și cercetare.
Care sunt condițiile minime necesare pentru startarea acestui PROIECT?
Prima: existența unei voințe politice privind asumarea realizării și implementării lui. A doua se referă la asigurarea surselor de finanțare necesare. A treia, la crearea unei infrastructuri implicate în definirea, realizarea și implementarea PROIECTULUI. Așa cum am precizat anterior, ea ar trebui să fie de tip asociativ, apolitică și compusă din specialiști care au realizări concrete deosebite, recunoscute pe plan național și/sau internațional. A patra, abordarea lui trebuie să fie una de tip holistic și interdisciplinar.
Câteva precizări
Realizarea acestei propuneri de abordare pentru PROIECT are la bază trei puncte de plecare, și anume: lucrarea „QUO VADIS" (prezentată la Întâlnirea publică cu tema „ROMÂNIA ÎNCEPE DE LA MARE", din 27 ianuarie 2018 și publicată în Jurnal Ingineresc Dobrogean Nr.3/2018), lucrarea „DESPRE TRANZIȚIA LA SOCIETATEA ÎNȚELEPCIUNII ȘI LA INTELIGENȚA SPIRITUALĂ" (prezentată la ediția a șasea a workshop-ului național CERCETARE ȘI EXPERTIZĂ INGINEREASCĂ LA CONSTANȚA, desfăşurată la 23 noiembrie 2018 la Academia Navală Mircea cel Bătrân și publicată în Buletinul AGIR nr. 4/2018) și participarea la Întâlnirea publică deschisă anuală „ROMÂNIA ȘI CONVERGENȚELE VIITORULUI", desfăşurată în zilele de 26 și 27 ianuarie 2019, organizată de Asociația Strategia Dezvoltării României - Regiunea Dobrogea (ASDR - RD) și Consiliul Mondial Român (CMR) România (detalii pe blog-ul www.agir-constanța.ro, la rubrica ŞTIRI). Ambele întâlniri au fost inițiate și coordonate de dl. Dezideriu Dudaș - care este și membru al Sucursalei AGIR Constanţa. Cu ocazia ultimei întâlniri s-a creat nucleul unei echipe care dorește să se implice în inițierea abordării unui PROIECT DE ȚARĂ pe termen lung, coerent și consistent (la care am aderat și eu).
Am speranța că în anii electorali 2019 și 2020 vom alege un președinte și un guvern care să-și asume coordonarea, realizarea și implementarea unui PROIECT DE ȚARĂ real și benefic pentru ROMÂNIA.
Este doar o speranță utopică?! Da, dacă nu apar schimbări semnificative atât la nivelul partidelor politice, cât și la cel al alegătorilor. Vom trăi și vom vedea.