Importante momente aniversare tehnico-economice in 2020 (I)
Data: 1-15 februarie 2020
Prezentăm, şi în acest an, o serie de momente de seamă din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti (şi nu numai), pe care le vom marca, în 2020, prin aniversări „rotunde".
160 de ani de la:
▪ Inaugurarea, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a primei universităţi româneşti, Universitatea din Iaşi, care a avut la început patru facultăţi: drept, filozofie şi litere, ştiinţe şi teologie. Avându-se în vedere nevoia de ingineri civili de drumuri şi şosele, de mecanici şi arhitecţi, Universităţii i s-a adăugat o nouă secţie (a II-a) la Facultatea de ştiinţe, unde predau Alexandru Călinescu (calculul diferenţial şi integral), Ştefan Emilian (geometria descriptivă), Isac Popp (trigonometria sferică, geometria analitică), Ştefan Micle (fizica);
▪ Construirea, la Bucureşti, a casei Librecht (apoi casa Filipescu şi, ulterior, Casa Universitarilor); cinci ani mai târziu, respectiv în 1865, în această casă a fost instalată prima sonerie electrică din Bucureşti.
155 de ani de la:
▪ Inaugurarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui P. S. Aurelian, a primei expoziţii naţionale de produse agricole şi industriale româneşti;
▪ Începerea construcţiei a 19 poduri metalice proiectate a fi executate peste râurile traversate de şoseaua Bucureşti - Iaşi;
▪ Elaborarea, de către Ion Ionescu de la Brad, a Proiectului de cultură pentru exploataţiunea moşiei Pantelimonului, primul proiect de organizare şi exploatare a unui teritoriu agricol în România, care prevedea instrucţiuni pentru irigarea terenurilor agricole şi a fâneţelor;
▪ Înfiinţarea Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, dintre ţările afiliate făcând parte şi România; în acelaşi an (1865), a fost promulgată Legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf din ţara noastră.
150 de ani de la:
▪ Inaugurarea, la Bucureşti, a Monetăriei Statului; până la sfârşitul anului 1870, aici s-au bătut 5000 de piese din aur de 20 lei şi 400 000 de piese din argint de 1 leu, cu efigia domnitorului pe avers. Moneda 1 leu 1870 este prima monedă românească pe care apare numele monedei naţionale - „leu";
▪ Începerea funcţionării, la Bucureşti, a uzinei de gaz aerian de la Filaret, în scopul de a asigura iluminatul public - realizat, începând din 1871, prin 785 de felinare (în 1882 erau 4000 de felinare, iar în 1910 - 7240), care înlocuia iluminatul cu lumânări de seu, cu uleiuri grele şi cu petrol - şi apoi şi cel din locuinţele particulare. Pe unele străzi, lămpile cu gaz aerian au funcţionat până în 1935 - 1937;
▪ Inaugurarea, pe linia ferată Braşov - Cluj - Oradea (construită în perioada 1867 - 1873) a gării din Cluj;
▪ Introducerea, la ferma din comuna Brad de lângă Roman (jud. Neamţ) a asolamentului ştiinţific în culturile agricole. În cadrul fermei, Ion Ionescu de la Brad a efectuat primele cercetări demonstrative în câmp, pe parcele mari, aplicând pentru prima dată îngrăşăminte minerale la culturile agricole.
145 de ani de la:
▪ Începerea construirii, la Sinaia, a castelului Peleş;
▪ Introducerea sistemului metric în Transilvania;
▪ Înfiinţarea, la Sascut (jud. Bacău), a primei fabrici de zahăr din România;
▪ Constituirea Societăţii Geografice Române, una dintre primele de acest fel din lume, care a editat, ulterior, Marele dicţionar geografic al României, în cinci volume (1898 - 1902);
▪ Înfiinţarea Observatorului astronomic de la Iaşi, unde astronomul Constantin Căpităneanu amenajează prima sală pentru instalarea unei lunete meridiane;
▪ Întocmirea, de către inginerul francez Gouillaux, a primului proiect de alimentare cu apă a oraşului Bucureşti, pentru care, în anul 1879, s-a cerut avizul unei comisii alcătuită din specialiştii Bűrkli-Ziegler, Culman şi Léon Lalanne; proiectul nu a fost, însă, realizat. În 1880, inginerii consultaţi propun un alt proiect, a cărui execuţie începe, în pofida tuturor deficienţelor semnalate de inginerul W. H. Lindley, unul din cei mai mari hidrologi ai timpului.
140 de ani de la:
▪ Înfiinţarea primei Direcţii a Căilor Ferate Române care, în 1883, se transformă în Direcţiunea generală a Căilor Ferate Române (CFR), sub conducerea inginerului Ştefan Fălcoianu;
▪ Începerea executării primelor lucrări de canalizare a oraşului Bucureşti şi, după planurile arhitectului Grigore Cerchez, a celor de regularizare a râului Dâmboviţa în perimetrul oraşului (adâncirea albiei, tăierea, în anumite porţiuni a malurilor râului, asanarea bălţilor din luncă);
▪ Începerea funcţionării, sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni), a Băncii Naţionale a României, căreia i s-a acordat privilegiul de a emite hârtie-monedă, având la bază leul.