Analiza din satelit: zone importante din Bucuresti se deplaseaza cateva zeci de milimetri anual

O analiză din satelit realizată de Sixense România, companie specializată în soluţii de monitorizare a comportării construcţiilor în timp, relevă că zone importante din Bucureşti - cum ar fi cele din apropierea lacurilor, a râului Dâmboviţa, dar şi cartiere rezidenţiale nou construite - prezintă mişcări semnificative de tasare şi ridicare în ultimii 3 ani (2017 - 2020). Printre zonele sensibile identificate cu ajutorul tehnologiei InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar), ce detectează deplasările pe verticală ale structurilor și ale pământului din satelit, se numără: zona Calea Giulești, zona Republica - Titan Sud, zonele din jurul lacurilor Colentina, Fundeni, Lacul Morii și zone importante din apropierea Râului Dâmbovița (Splaiul Unirii, Splaiul Independenței).

De asemenea, mișcări semnificative au fost detectate și pe anumite străzi din cartiere precum Eroilor, Lujerului, Pipera - Barbu Văcărescu, Dristor, Mărășești, Berceni, fiind afectate și o serie de proiecte de infrastructură cum ar fi stadioane, poduri, guri de metrou sau școli aflate în zonele menționate.

Valorile maxime înregistrate în București în perioada analizată ating până la -55 milimetri în ceea ce privește tasarea (-39 milimetri în zona Râului Dâmbovița, de exemplu), respectiv 45 milimetri în ceea ce privește ridicarea masivului de teren. „Cauzele care duc la mișcările și instabilitatea anumitor zone și clădiri din București sunt diverse și trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la șantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câțiva milimetri pe an, de exemplu; atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferențiale în cadrul aceleiași structuri, este important ca autoritățile, asociațiile de proprietari, dezvoltatorii și toți factorii decidenți - să fie conștienți de ele și să acționeze în consecință", a menţionat Mariana Garștea, CEO Sixense România.

Reprezentanţii Sixense România spun că acest studiu reprezintă cea mai complexă analiză posibilă pe patrimoniul deja existent şi este realizat în baza singurei tehnologii care poate accesa retroactiv informaţii despre mişcările pământului şi ale patrimoniului existent, prin suprapunerea imaginilor din satelit. Studiul a fost realizat pe întreaga suprafață a Bucureștiului - 436,8 kilometri pătrați -, prin măsurarea a peste 1 292 000 de puncte și captarea a 118 imagini (cu ajutorul satelitului Sentinel-1) în perioada 18 ianuarie 2017 - 04 decembrie 2020. Tehnologia care stă la baza studiului presupune folosirea imaginilor InSAR captate de satelitul Sentinel-1 care orbitează în jurul Pământului și care colectează date atât despre valoarea deformărilor acumulate în timp, cât și despre viteza anuală de deplasare a solului.

Imaginile InSAR astfel obținute sunt apoi procesate cu ajutorul tehnologiei Atlas dezvoltate la nivel internațional de către Sixense Group și sunt disponibile printr-o soluție de platformă digitală (denumită BEYOND Satellite), într-un format ușor de înțeles și folosit pentru toți factorii-cheie care au nevoie de ele: de la proprietari de infrastructură la dezvoltatori sau autorități.

„Ideea studiului a venit din dorința noastră de a avea o imagine globală asupra sănătății mediului construit din București, de a extinde nivelul de informații disponibile public în acest sens și de a oferi o înțelegere mai bună a fenomenelor care pot să afecteze pe termen lung patrimoniul construit. (...) Ne preocupă (...) să contribuim la decizii informate bazate pe date precise. InSAR este una dintre tehnologiile care ne ajută cel mai mult în acest sens, dar este numai primul pas și o modalitate importantă de a trage un semnal de alarmă. Apoi, este nevoie să monitorizăm continuu zonele sensibile identificate", a explicat Mariana Garștea.

Autorii analizei menţionează că studiile din satelit se dovedesc o tehnologie accesibilă şi extrem de utilă mai ales în cazul proiectelor majore de infrastructură rutieră şi feroviară. „Atunci când se decide construcţia unei autostrăzi, a unui tunel sau a unui pod, se apelează în general la acest tip de studiu istoric încă din etapa de pre-fezabilitate sau fezabilitate, pentru că vrem să identificăm toate zonele vulnerabile de pe viitorul traseu. În cazul proiectelor de infrastructură, nedetectarea la timp a acestora şi lipsa de intervenţie proactivă pot să ducă la complicaţii grave în timp, cum ar fi surpări sau alunecări de teren, cu pierderi materiale şi umane", a subliniat Mariana Garştea.

Sixense Group şi Imperial College London sunt autorităţile principale responsabile în acest moment pentru redactarea standardelor internaţionale direct legate de aplicarea şi utilizarea tehnologiei InSAR în proiecte de infrastructură.