Podul suspendat de la Braila Romania, pe orbita marilor proiecte de infrastructura din lume

● Îmbogățirea unor valoroase tradiții inginerești

 

În momentul finalizării, podul suspendat de la Brăila va fi al treilea cel mai lung pod din Europa, cu o deschidere centrală de 1,12 km. Prin această realizare remarcabilă, se îmbogăţeşte tradiția românească a marilor construcții, inaugurată de Anghel Saligny, un pionier al tehnicii mondiale și un înainte-mergător al ingineriei românești.

Opera acestui ilustru inginer este una de mare anvergură și inestimabilă, printre cele mai cunoscute lucrări fiind, desigur, Podul de la Cernavodă, cel mai lung pod din Europa şi al treilea ca lungime din întreaga lume la vremea respectivă.

De la proiect la șantier

Presa națională și internațională a primit cu mare interes informaţia despre demararea construcţiei podului de la Brăila, catalogând acest mare proiect de infrastructură drept „the most complex road infrastructure project in Romania since the fall of the communism in 1989".

Încă de la anunț, s-a subliniat că „lucrările începute la 21 decembrie 2018 au prins contur, astfel că până la sfârşitul anului 2021 trebuie să fie terminate".

Proiectul este realizat de companiile Astaldi, din Italia, şi IHI Infrastructure System, din Japonia, care au câştigat licitaţia. Antreprenorul din Italia are aproximativ 100 de ani de experiență în domeniul internațional al construcțiilor, definindu-se ca un actor de top în sectorul proiectelor de infrastructură complexe și strategice. Cu o poziție de lider în Italia, Astaldi este una dintre primele 50 de companii de construcții din lume, unul dintre primii 25 de contractori din Europa. La rândul său, antreprenorul din Japonia are o experiență de peste 130 de ani în construirea de poduri (4500 poduri din oțel și 8000 poduri din beton). În ultimul deceniu, printre lucrările lor de referință s-au înscris Podul de peste Bosfor și Podul Osman din Turcia, precum și Podul din Huey P. Long, din Louisiana (SUA). 

Lucrările au o valoare totală de 2,3 miliarde lei (500 milioane euro), incluzând şi drumurile de acces, finanţare obţinută în mare parte din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, dar şi din bugetul de stat.

 

O construcție complexă, de anvergură

Datele de ordin tehnic sunt dintre cele mai elocvente argumente în susţinerea afirmaţiilor potrivit cărora avem de-a face cu o construcţie deosebită în cronica proiectelor de infrastructură nu numai din ţara noastră, ci şi din toată Europa.

Aproximativ 81 000 de kilometri de fir de oțel, îndeajuns cât să înconjoare Pământul de două ori, se vor împleti și vor forma 16 toroane care vor alcătui două cabluri cu o lungime de 2 kilometri fiecare. Termenul de garanție oferit de constructorul japonez al cablurilor este de 120 de ani. Fiecare cablu are 60 de centimetri în diametru și va susține tablierul metalic cu ajutorul tiranților, iar fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone, tablierul fiind format din 86 de segmente.

Cele 86 de segmente ale tablierului metalic folosite la construcţia podului suspendat cântăresc, în total, peste 20 800 tone. Greutatea totală a celor două cabluri este de peste 6700 tone.

Pe fiecare mal, cablurile se vor ancora în câte un bloc de ancoraj. 25 000 tone de oțel beton și peste 200 000 m³ de beton se vor folosi în cadrul acestui proiect. Lungimea totală a coloanelor forate, în diametru de 1800 mm, este de 8600 metri.

Precizăm, din nou, că, la momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punctul de vedere al deschiderii centrale și al lungimii.

 

Impactul economico-social

Proiectul vizează crearea unui nod modern de comunicaţie cu implicaţii profunde în dezvoltarea regională a zonei, în fluidizarea traficului între localităţile Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, precum și în creşterea siguranţei participanților la trafic.

Finalizarea lucrărilor la podul de la Brăila va reprezenta o veritabilă gură de aer proaspăt pentru toţi cei care frecventează rutele Brăila - Tulcea şi Galaţi - Tulcea și care nu vor mai aștepta trecerea cu bacul peste Dunăre care implica un timp de așteptare mai mare (un bac pleacă la fiecare jumătate de oră cu un număr limitat de maşini).

Podul va avea aproximativ 2192 de metri.

VARD Brăila, o companie importantă de pe piaţa construcţiilor navale, va fabrica tablierul metalic al podului, iar cablurile de susţinere vor fi realizate în Japonia. Combinatul din Galaţi, controlat de Liberty Galaţi, livrează tablă groasă care va fi folosită la confecţionarea segmenţilor tablierului podului.

Putem recurge la o comparație, păstrând just raportul cu realitatea, cu Turnul Eiffel; deși este o construcție diferită de cea în cauză, complexitatea este similară, precum și ponderea de material românesc folosit la construcția propriu-zisă.

Milioanele de turiști care privesc anual Turnul Eiffel nu știu că au în fața ochilor lor o „bucățică" de Românie. Inginerul și constructorul francez Alexandre Gustal Eiffel este cunoscut în special pentru realizarea Turnului care îi poartă numele. Puțini însă cunosc că structura faimosului său turn a fost construită și cu oțel românesc produs la Reșita și Hunedoara.

Presa națională a comparat podul de la Brăila cu celebrul Golden Gate din San Francisco, denumindu-l cel mai mare proiect de infrastructură de după revoluție. În timp, atenția publică s-a focalizat pe acest proiect și etapele lui de realizare, urmărindu-i cu aviditate evoluția.

În Memoriul de prezentare întocmit în 2018, podul de la Brăila este circumscris în strategia de susţinere a unei infrastructuri moderne corelate armonios cu dezvoltarea obiectivelor socio-economice din zonă, devenind un autentic hub în regiune. Termenul de hub descrie dezvoltarea unei regiuni având drept „calapod" un amplu proiect de infrastructură care să modeleze climatul economic și cultural al unei arii care se unește la nivel infrastructural.

Tot în Memoriul de prezentare se preciza că, pe termen lung, în perioada de exploatare, „obiectivul va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economice şi turistice a zonei prin atracţia şi fluidizarea traficului, conducând la restabilirea de legături între aşezări, în condiţii de siguranţă. Datorită dezvoltării de noi activităţi şi potenţialului turistic ridicat al zonei va creşte numărul de locuri de muncă, se vor dezvolta economia, comerţul şi turismul".

Spațiul public din România nu a fost lipsit de disensiuni la anunțul unui astfel de proiect de infrastructură, unii dintre participanții la configurarea opiniei publice alegând aprioric să arunce anatema de birocratizare, încremenire a proiectului în ciuda eforturilor vizibile de accelerare a procedurilor. Apreciem că, în pofida acestei „zâzanii", vocile s-au unit în susținerea acestui mare proiect de infrastructură, amintind de vechea meteahnă a românului, care, până la înfăptuirea unui lucru măreț se erijează în „știința" de a frâna progresul. În pofida tuturor dificultăţilor, în prezent, pilonii podului suspendat peste Dunăre de la Brăila depășesc cota de 120 de metri înălțime, lucrările avansând cu câțiva metri pe zi.

Aşa cum s-a mai relevat, pe lângă valorea în sine a acestui mare proiect de infrastructură, este de remarcat inconsistenţa punctelor de vedere care puneau sub semnul întrebării capacitatea de a duce la îndeplinire un astfel de măreț și ambițios proiect. Toate datele disponibile, confruntate atât cu realităţile interne, cât şi cu cele de anvergură internaţională, pun în evidenţă însemnătatea acestui proiect din toate punctele de vedere, tehnic, economic, social şi ecologic. Pe lângă crearea de premise în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri local și zonal, realizarea podului suspendat peste Dunăre va conduce la ameliorarea condiţiilor de trafic, la creşterea valorilor de trafic şi creşterea siguranţei circulaţiei rutiere. Totodată, noul pod va constitui un factor de cea mai mare importanţă la scară naţională prin impactul la care ne-am referit şi, totodată, va aduce o contribuţie esenţială la eficientizarea traficului de tranzit internaţional de mărfuri şi persoane.

„Finalizarea acestui amplu proiect de infrastructură va deschide României o nouă perspectivă de reală dezvoltare, atât în regiune, cât și la nivel internaţional. Mă bucur să văd pilonii podului înalțându-se cu câțiva metri pe zi. Voi fi fericită să fiu contemporană cu podul de Brăila", a apreciat Mariana Ioniţă, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

 

(Text elaborat pe baza documentarului publicat

în revista „Drumuri şi poduri")

 

 

● Punctul de vedere al ministrului Transporturilor şi Infrastructurii

 

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila va rămâne „muzeu" timp de un an, a declarat Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, într-un interviu pentru Hotnews. El a precizat că întârzierea este cauzată de lipsa drumurilor de acces către pod, care „au fost lăsate de izbeliște". În continuare, a apreciat că „sunt în rezolvare problemele de la Brăila. Va ieși în curând autorizația de construire pentru un sector de 7 kilometri. Vor ieși apoi și pentru restul. Sunt acele drumuri de legătură care au fost lăsate de izbeliște. (...) Spun de pe acum, un an va rămâne podul frumos, nou, al treilea ca lungime pod suspendat din Europa... va rămâne un an, 2023 dacă nu mă înșel... va rămâne un muzeu, acel termen pe care l-am popularizat. Asta ca urmare a unor inacțiuni din trecut pe care acum încercăm să le reparăm din mers". Întrebat dacă poate accelera lucrările rămase în urmă, ministrul a spus că face demersuri în acest sens: „Asta și încercăm. De aia și apare acum acea autorizație de construire de 7 km, poate reușim să fie mai puțin de un an de zile. Când spun aceste termene nu înseamnă că sunt resemnat cu ele. Unde se poate încerc să aduc lucrurile în zone mai bune. Dar nici să spun, cum aruncă politicienii, de obicei, «va fi totul bine, gata, într-o lună terminăm autostrăzile». Spun lucrurile realist".

 

● La podul de la Brăila se lucrează 24 de ore din 24 „De când a început construcţia pilonilor, nu se stă deloc, macaraua este regina șantierului", explică macaragiul Marian Marcu

 

Seara, după o îndelungată muncă pe șantier, Marian Marcu, președintele Asociației Macaragiilor Români, acompaniat de colegul său Radu Satala, își termină programul de lucru, nu înainte de a preda ștafeta celorlalți colegi macaragii care vor continua să lucreze la podul suspendat de la Brăila.  

Ei sunt oamenii care ating acele înălțimi și stârnesc multora admirație, prețuire, dar și teamă. La peste 200 de metri, Marian Marcu și colegii săi macaragii sunt o dovadă de curaj și responsabilitate în vârful celui mai mare proiect de infrastructură din România ultimelor trei decenii și al treilea din Europa.

„Când am fost tineri, adolescenți, am trecut pe lângă șantiere și ne-am uitat la acea macara chiar dacă nu visam să devenim macaragii. Dar ne-am gândit cu toții cum ar fi acolo sus, cum ne-ar sta. Uneori și adulții se mai gândesc la acest lucru când ne privesc aproape de nori și se întreabă: «Oare cum trăiesc acești oameni?». Fiecare își pune un semn de întrebare. Cei mai mulţi spun că nu s-ar urca așa de sus nici pentru 5000 de euro, alții fac asta din pasiune", explică Marian Marcu.

„Noi, când suntem acolo, pe teren, folosim patru ochi, nicidecum doi. Suntem cu ochii în toate părțile. Ne bazăm pe experiență și de la proiect la proiect noi învățăm. De la șantier la șantier e totul diferit. Noi învățăm până ieșim la pensie. E o meserie de viitor", subliniază macaragiul Radu Satală.

În rândul macaragiilor predomină sentimentul de colegialitate, acompaniat, desigur, de un înalt profesionalism și simț al datoriei.

Macaragiii sunt o breaslă mai puțin cunoscută publicului român. Vă propun să ne cunoaștem!

Noi, macaragiii, ne ajutăm cu locuri de muncă, ne dăm sfaturi vizavi de salarii și eu, precum și alți colegi, facem voluntariat în cadrul asociației. Personal, am fost implicat în câteva acte de caritate și în școlile profesionale pentru elevii începători (de la Liceul Petru Poni din Capitală), unde am încercat să colaborăm cu o școală de macaragii din București, care are peste 25 de ani de existență, fiind condusă în prezent de Elena Ududec, pentru a pregăti și oferi sprijin profesional tinerilor.

Presa a scris când am făcut un act de caritate la Casa Plină de lângă Teleorman, unde am mers cu cadouri, după ce anterior am strâns de la colegi diferite sume de bani menite să facem viața frumoasă unor copii. Au urmat 10 evenimente. Nu ne-am oprit aici. E o cursă lungă, și pe macara, și în afara ei.

Cum ați ajuns să lucrați la podul de la Brăila?

Am fost recrutat de firma Astaldi și însărcinat să caut macaragii care au lucrat la înălțimi mari și care au un CV foarte bun pentru acest proiect de mare anvergură. Considerăm că este un proiect foarte frumos, o rampă de lansare pentru România, pentru toată lumea, și suntem bucuroși că și noi facem parte din el. Va rămâne în istorie; nu știm cât de curând se va mai face un proiect așa de mare.

Urmărim tot ceea ce se întâmplă în domeniul construcțiilor. Până la urmă, meseria noastră nu se rezumă la o macara, e un hobby, e o pasiune.

Noi am găsit drumul acestei profesii. Te cheamă pasiunea. Noi am vrut să devenim macaragii. Dacă privim la rece de la fața locului, macaragiul este pionul principal, iar macaraua este regina șantierului.

Ce înseamnă să fii macaragiu? Ce prespune această meserie?

Meseria de macaragiu este de viitor și este bine plătită pe piața muncii la nivel internațional. Această meserie te responsabilizează foarte mult. Dacă nu accepți responsabilitatea, nu ai ce să cauți acolo sus, pentru că aceasta nu este o meserie frumoasă pentru orice om. În primul rând, trebuie să ai curaj și pasiune. La acestea două se adaugă responsabilitatea, care este extrem de importantă.

Am întâlnit multe generații de elevi care s-au înscris la școală și care, la primele teste sau la primul tronson, au cedat și au spus simplu „Nea Mariane, nu-i de mine!". Înainte de a intra în școală eu le recomand tuturor aspiranților să verifice dacă au rău de înălțime.

 

Fiecare job are frumusețea și greutatea sa

În general, macaragiii provin 80% din meseriile de pe șantier. Pasiunea te face să progresezi, nu o diplomă pe care o ții în vitrină. Sunt mulți care nu profesează, iar aici nu mai putem vorbi despre pasiune. Eu nu mă văd practicând altă meserie. Și la criza din 2008 - 2009, Europa a avut nevoie de macaragii. Spre exemplu, în Germania, au existat oferte pentru noi.

E o meserie care îți aduce mari satisfacții, precum împlinirea pasiunii și stabilitatea financiară specifică unui trai decent, indiferent de mersul economiilor naționale. Domeniul construcțiilor rămâne în picioare în orice economie funcțională. Adică... de lucru va fi mai mereu în acest domeniu. Un job de macaragiu pornește cu un salariu de la 4500 de lei.

Dincolo de bani, și pe noi, macaragiii, această epidemie ne-a făcut să conștientizăm ce contează, și anume familia. Noi de-abia așteptăm să avem liber, să mergem acasă, la familie.

Care este atmosfera pe șantier, la pod?

Toți macaragiii sunt profesioniști la ambele maluri. Noi, colegii macaragii, am venit aici în septembrie. Pilonii erau la 20 de metri, acum sunt la 165 de metri. Entuziasmați am fost de la început, de când am aflat că macaralele sunt acum la 153 de metri și 167 de metri.

Când am vorbit cu cei de la Astaldi, am căutat să facem o echipă și eu mi-am pus în slujbă toată priceperea. Înainte să semnăm contractul, am căutat toți macaragiii care au lucrat la proiectele mari din România și din Germania, pe care deja îi cunoșteam.

M-am interesat printre colegii mei macaragii despre cine a lucrat la înălțimi mari, ce realizări a avut și alte detalii specifice profesiei noastre. Am căutat toți macaragiii care au lucrat la proiecte mari și au experiență cu diverse înalțimi. Toți au trecut printr-o preselecție.

La peste 200 de metri, Marian Marcu împreună cu colegii săi Radu Satală, Iosif Luan Cojocaru, Daniel Talabă, George Predica, Adrian Mazilu, Marius Sima, Sergiu Florinel Garcia și alți macaragii - metaforic vorbind - lucrează „cu capul în nori și cu vârful picioarelor pe piscuri". 

 

Seriozitatea, responsabilitatea, pasiunea și curajul, ingredientele meseriei

Am căutat să aducem numai oameni pe care să ne bazăm. Vă spun că dintre toți cei șase, cinci am rămas, iar unul, din cauza unor probleme familiale, a trebuit să renunțe, dar era un profesionist desăvârșit. De toți ceilalți până la 12 s-a ocupat firma Astaldi. Nu puteam aduce un macaragiu care să nu fie experimentat la 100 de metri pentru un astfel de proiect, cum este podul de la Brăila.

Așteptăm și alte lucrări, precum viaductele de la Brașov, unde ne vom pune la bătaie experiența acumulată pe parcursul carierei noastre, în special la podul suspendat de la Brăila. Seriozitatea, responsabilitatea, pasiunea și curajul sunt combinația ideală și necesară. Trebuie să-ți placă și munca, bineînțeles, și să înțelegi rolul tău în configurația șantierului.   

Dacă macaragiul se îmbolnăvește sau pățește ceva, până vine un alt macaragiu se blochează tot pe șantier. Macaragiul este pionul principal, iar macaraua este regina șantierului, cum am mai zis. La podul de la Brăila, 10 - 12 ore suntem full option. Când se termină mașina de fier, băgăm beton, terminăm betonul, băgăm fier, apoi mai stăm că a venit o altă mașină de beton și tot așa. Deci, 24 de ore din 24 de când a început construcţia pilonilor, nu se stă deloc. Noi acum chiar dacă am plecat acasă, ne iau locul alți colegi. Și mâine lucrăm tot așa, în schimburi. (...)

Sunt unii macaragii care, după trei zile pe șantier, clachează și pleacă. Noi suntem bucuroși că am ajuns la 170 de metri și suntem siguri că putem să ducem totul la bun sfârșit. Noi ne încurajăm unii pe alții, continuăm să împărtășim unul din experiența celuilalt. Acum, ceilalți colegi care ne-au schimbat pe noi lucrează.  

Să sperăm că realizarea acestui complex proiect de infrastructură de la Brăila le va aduce o binemeritată experiență pe care să o pună și în slujba altor proiecte CNAIR, contribuind la cimentarea unei bresle care face cinste românilor.

*

Asociația Macaragiilor Români este o organizație energică, un mijloc de profesionalizare a breslei, de reprezentare publică a intereselor profesionale ale membrilor.