Premisele unei posibile si reale relansari a economiei

Fiecare informație oficială privind evoluția economiei românești în condițiile pandemiei COVID-19 prezintă maximum de interes, inclusiv în rândurile comunităţii inginereşti din ţara noastră, atât în ceea ce privește sursele existențiale, cât și posibilitățile practice de acoperire a nevoilor vieții cotidiene în perioada următoare.

În acest context, datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind comerțul cu amănuntul, în 2020, sunt cât se poate de relevante. Față de 2019, a avut loc o creștere a volumului cifrei de afaceri cu 2,2 procente. Cel mai mare spor, respectiv 5,6%, s-a înregistrat în sectoarele în care predomină produsele nealimentare, iar în structura acestora, bunurile de larg consum, în special electronice și electrocasnice, au avut dinamici mai accelerate. O influență directă a prelungirii pandemiei este identificabilă în privința permanentizării și extinderii lucrului de acasă prin intermediul internetului. La fel, comunicarea prin telefoanele mobile a avut o frecvență și o durată sensibil mai mari comparativ cu perioada ante-pandemie. Tot influența crizei sanitare s-a localizat în vânzările de medicamente și de articole de protecție medicală. Un efect opus s-a consemnat, însă, la comercializarea combustibilului pentru autovehicule, în condițiile impunerii unor restricții în circulația rutieră, în special în timpul stării de urgență, iar diminuarea considerabilă a activității turistice și-a pus, de asemenea, amprenta asupra unora dintre rezultatele la care ne referim. Pe scurt, în aceste domenii a avut loc o contracție a cifrei de afaceri pe întregul an 2020, cu 8 procente, ceea ce a depășit cu mult căderea la scara întregii economii. Mai reținem că - în condițiile evocate - cifra de afaceri la bunurile alimentare a crescut în anul precedent cu 5%.

Sigur, atunci când operăm cu date care au o largă arie de cuprindere, cum este cazul indicatorilor macroeconomici, se estompează un număr considerabil de situații care privesc nu numai persoane și familii, ci și diverse categorii socio-profesionale. Abia atunci când vom dispune de statisticile privind starea materială a tuturor categoriilor de gospodării ale populației, se va vedea ceea ce se constată acum, cu ochiul liber, respectiv adâncirea inegalităților sociale, deoarece au crescut în amploare și profunzime dificultățile cu care se confruntă segmentele vulnerabile ale societății noastre actuale.

Trecând la a doua parte a comentariului de față, la evoluția comerțului internațional al României, avem, din nou, prilejul să constatăm cât de mare este dependența întregii economii românești de volumul, structura și calitatea importurilor și exporturilor. Căderile substanțiale înregistrate în spațiul Uniunii Europene, în special din Zona Euro, au influențat puternic economia românească. Interesează, deci, în primul rând, exportul de bunuri care s-a diminuat, în 2020, cu 9,9%. E drept, importurile s-au comprimat mai puțin, cu 6,6%, însă deficitul a fost mai mare, comparativ cu 2019, cu peste un miliard de euro. În date absolute, țara noastră a ajuns să exporte bunuri în valoare de peste 62 de miliarde de euro și să importe bunuri în valoare de peste 80 milioane de euro. În aceste cazuri, identificăm influențele crizei medicale. Astfel, cunoașterea și interpretarea corectă a celor mai recente statistici oficiale permite sesizarea unor tendințe care se vor manifesta şi în perioada următoare, ceea ce implică orientarea activității economice tocmai spre acele sectoare care au șanse reale să se dezvolte și să se consolideze. Pe măsură ce se va completa tabloul realităților economice românești în vreme de pandemie, deciziile întreprinzătorilor, ale instituțiilor publice vor fi mai bine fundamentate. Este exact premisa strict necesară pentru o cât mai rapidă și mai consistentă relansare a economiei, spre binele nostru, al tuturor.