Studiu UBB: Pesterile din Mallorca ajuta la intelegerea fluctuatiilor nivelului marii

O echipă internaţională de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea South Florida, Universitatea Columbia, Universitatea New Mexico (SUA) şi Universitatea Insulelor Baleare (Spania) a reconstituit poziţia nivelului mării din ultimii 6,5 milioane de ani pentru câteva intervale de timp de mare interes pentru comunitatea ştiinţifică.

„Cercetătorii au folosit depozite carbonatice care se formează doar în zona de oscilaţie a nivelului mării (maree) în peşterile litorale din Mallorca (vestul Mediteranei), rezultatele studiului fiind extrem de importante pentru prognozarea creşterii nivelului global al mării în următoarele decenii şi secole, oamenii de ştiinţă bazându-se pe dovezi geologice din anumite perioade interglaciare când clima era mai caldă decât astăzi. Noile descoperiri au fost publicate în numărul din 21 ianuarie 2021 al revistei Scientific Reports", se menţionează într-un comunicat al UBB.

Echipa a complementat studiul publicat în 2019 în revista Nature în care a reconstituit nivelul marii între 4,4 şi 3,3 milioane de ani, investigând eşantioane atât mai vechi, cât şi mai tinere decât epoca Pliocenului. Poziţia depozitelor carbonatice din mai multe peşteri din Mallorca coincide cu nivelul local al Mării Mediterane de Vest. Autorii au folosit aceste niveluri locale ale mării pentru a estima nivelul mediu global aplicând modele numerice şi statistice complexe corecţiilor de ajustare izostatică glaciară şi mişcărilor tectonice de lungă durată. „Rezultatele lor arată că în timpul Tranziţiei Pliocen-Pleistocen, în urmă cu aproximativ 2,58 milioane de ani, nivelul global al mării s-a situat la 6,4 metri, în timp ce la începutul şi sfârşitul Tranziţiei Pleistocenului Mijlociu nivelul mării era la -1,1 metri şi respectiv la 5 metri. Aceste noi rezultate ale nivelului global al mării au incertitudini mult mai mici faţă de estimările precedente, prin urmare sunt de mare interes pentru oamenii de ştiinţă care prognozează stabilitatea calotelor polare de gheaţă şi modul în care topirea acestora va contribui la creşterea nivelului mării", se relevă în comunicatul UBB. Autorii au investigat, de asemenea, probe mult mai vechi, de 6,5, respectiv 5,9 milioane de ani, care arată că nivelul mării locale înainte şi la debutul Crizei Salinităţii Messiniene, un eveniment geologic major în timpul căruia Marea Mediterană a secat parţial, a fost la aproximativ 33 de metri deasupra nivelului actual.

„Deşi aceste probe au incertitudini relativ mari, ele oferă puncte de plecare pentru a evalua dacă scăderea nivelului mării în Marea Mediterană de Vest s-a produs treptat sau rapid", afirmă autorul principal al studiului, Oana A. Dumitru, fost doctorand UBB, cercetător postdoctoral în cadrul Lamont-Doherty Earth Observatory al Universităţii Columbia (SUA). „Estimările directe şi robuste ale nivelului mării pe baza depozitelor investigate în peşterile din Mallorca oferă repere importante în intervale de timp de mare interes din ultimii 6,5 milioane de ani, care, coroborate cu studii pe alte depozite (terase marine, corali etc.), sunt utile, aşadar, pentru a obţine o perspectivă asupra magnitudinii şi frecvenţei creşterii nivelului mării în viitor", a subliniat prof. univ. Bogdan Onac (UBB), unul dintre coautorii studiului.

Cercetările au fost finanţate de granturi oferite de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă (SUA) şi Ministerul Cercetării din Spania.