Rezolutia celei de-a noua editii a Conferintei Coalitiei Romane pentru Educatia Inginerilor (CREDING)
Data: 1-15 februarie 2022
Coaliția Română pentru Educația Inginerilor (CREDING), împreună cu Universitatea Politehnica din București, a organizat, recent, cea de a noua ediție a conferințelor CREDING.
În cadrul conferinței au fost dezbătute principalele aspecte ale educației inginerilor, în contextul noii revoluții tehnologice. Au fost identificate principalele probleme privind organizarea și eficientizarea sistemului de educație în învățământul universitar tehnic. Printre acestea, au fost remarcate problemele legate de selecția tinerilor pentru care urmează pregătirea în domenii inginerești, modul de organizare a ciclurilor de învățământ licență, masterat, doctorat, organizarea pregătirii practice a viitorilor ingineri și, nu în ultimul rând, problemele legate de finanțarea învățământului superior tehnic.
O atenție deosebită a fost acordată modului de organizare a procesului educativ-formativ în contextul extinderii tehnologiilor digitale și de comunicare în procesul de formare a viitorilor ingineri.
În urma dezbaterilor, au rezultat numeroase direcții de acțiune care pot să contribuie la creșterea calității pregătirii inginerilor din perspectiva creativității, adaptabilității și profesionalismului, dintre care amintim:
♦ Regândirea structurii sistemului de pregătire în cadrul licenței și masteratului și adaptarea acesteia la cerințele societății viitorului, bazată esențialmente pe digitalizare, comunicare și automatizare extinsă;
♦ Flexibilizarea sistemului de educație prin modularizare și organizare a ciclurilor de pregătire fundamentală, pregătirea tehnică generală și pregătirea de specialitate, având în vedere particularitățile programelor de licență și masterat. În acest sens, pot fi reconsiderate ciclurile de pregătire a inginerilor (1+3+2), (1+3+1) sau (3+2+1);
♦ În selectarea studenților pentru învățământul tehnic superior, se impune organizarea unor examene de admitere care să testeze cunoștințele de matematică, fizică, chimie, informatică, biologie sau organizarea unui an de pregătire în domeniul STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics);
♦ Selectarea și evaluarea cadrelor didactice din domeniul ingineriei se impune a fi făcută pe baza capacității creative. Criteriile de promovare a cadrelor didactice din învățământul superior tehnic trebuie corelate cu particularitățile profesiei de inginer, care presupun concepție, proiectare, inovare, dezvoltare și implementare de produse și servicii;
♦ Se impune analiza oportunității constituirii Consiliului pentru evaluarea și acreditarea specialităților inginerești;
♦ Pregătirea prin doctorat va trebui regândită atât din punct de vedere al duratei (care poate fi de 4 - 5) ani, cât și din punct de vedere al conținutului. În acest context, se impune reconsiderarea doctoratului industrial și a invențiilor cu impact socio-economic;
♦ Evaluarea și susținerea tezelor de doctorat în inginerie vor trebui să aibă la bază, pe lângă articole publicate și invenții, inovații sau proiecte aplicate;
♦ Regândirea procesului de abilitare a conducătorilor de doctorat care ar trebui să probeze și capacitatea de a îndruma doctoranzi, pe lângă performanțele obținute în activitatea de cercetare științifică;
♦ Se impune reevaluarea universităților și susținerea unui număr limitat de universități la nivel național (10 - 12) printr-un program special: „Universități de Excelență" în România pentru o perioadă de minimum 5 ani;
♦ Regândirea pregătirii practice a viitorilor ingineri;
♦ Ingineria presupune legătura cu lumea reală de la concept la realizare tehnologică și mentenanță a produselor, inclusiv utilizarea realității virtuale și a celei augmentate;
♦ Finanțarea bazată pe student echivalent a condus în ultimii 20 de ani la scăderea calității procesului educativ. Se impune regândirea acestui sistem de finanțare inclusiv prin acordarea unor vouchere studenților și stimularea acestora pentru performanță, finanțarea universităților făcându-se în principal pe baza performanțelor și vizibilității internaționale a acestora.
Apreciem că, în contextul evoluției spectaculoase a științei și tehnologiei, al provocărilor generate de noua revoluție tehnologică, învățământul superior tehnic va trebui supus unor schimbări majore pentru a fi compatibil cu cerințele transformărilor socio-economice care prefigurează un nou model de economie și de societate. Din acest motiv, o nouă lege a educației naționale este imperios necesară.
Coaliția Română pentru Educația Inginerilor consideră că este momentul critic al regândirii sistemului de educație a inginerilor, având în vedere rolul esențial pe care-l au inginerii în evoluția umanității.
Inovația, în contextul de mai sus, este șansa României de a nu rata un viitor mai bun, dar orice reformă a învățământului trebuie să includă și moștenirea noastră culturală.
Reforma de care avem nevoie este un proiect al cărui mesaj trebuie să fie asumat de principalii beneficiari, fiindcă reconstrucția post-pandemică a școlii este echivalentă cu cea a viitorului, motiv pentru care aceasta este mai mult decât o speranță.
Alte articole




